Președinta Republicii Moldova recunoaște deschis sprijinul pentru reunificare cu România

Președinta țării vecine, Maia Sandu, a făcut recent o declarație surprinzătoare într-un interviu acordat unui podcast britanic, dezvăluind că, în cazul unui referendum, și-ar exprima susținerea pentru reunificarea cu România. Cu toate că această temă a fost adesea discutată în cercurile politice și intelectuale din regiune, discursul oficial al Moldovei a evitat, până acum, să adopte o poziție clară în această privință.

„Moldova a fost parte a României. După declararea independenței, nu știam câți oameni ar sprijini reunificarea cu România, pentru că nu am avut un referendum în acest sens”, a declarat Maia Sandu, fără a exclude posibilitatea unei reîntregiri naționale, dacă opinia publică moldoveană ar fi favorabilă. Afirmația reprezintă o schimbare semnificativă în discursul oficial al Chişinăului, care în ultimii ani s-a concentrat mai mult pe integrarea europeană și cooperarea internațională, evitând chestiunile cu potențial sensibil.

Contextul istoric și geopolitic al relației dintre Moldova și România

Relațiile dintre cele două țări sunt marcate de o istorie comună, ce a fost întreruptă în 1940, când Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică, devenind republica sovietică Moldovenească. În anii de după prăbușirea Uniunii Sovietice, discuțiile privind reunirea cu România au fost, uneori, timid reluate, dar sub influența diverselor forțe politice și a contextului geopolitic, impasul a persistat.

Pentru mulți moldoveni, asocierea cu România reprezintă un simbol al aspirației la unitate culturală, valorică și, în unele cazuri, politică. Însă, chiar dacă sondajele arată că o parte semnificativă a populației ar fi favorabilă unei reuniuni dacă aceasta s-ar realiza prin vot democratic, cadrul politic oficial a fost mai rezervat, din cauza temerilor legate de stabilitatea internă și de reacția Rusiei, vecinul puternic, care nu a ascuns niciodată opoziția față de o posibilă unificare.

Declarația mandatului politic al Maiei Sandu

Cuvintele liderului moldovean pot fi interpretate ca o reevaluare a poziției oficiale, dar și ca o declarație adresată unei părți a societății moldovene, care privește reunificarea cu România ca pe un obiectiv de interes național. Maia Sandu a explicat în interviu că, „dacă se va ajunge vreodată la un referendum, vom respecta voința cetățenilor, fie ea pentru sau împotriva unui proces de reuniune”.

Această poziție reflectă, în același timp, etapele dificile ale procesului de apropiere dintre cele două țări, unde factorii externi și cei internaționali joacă un rol vital. Rusia, în special, monitorizează cu atenție orice evoluție care ar putea avea impact asupra influenței sale în regiune, iar Occidentul urmărește avansurile Moldovei în direcția integrării europene.

De la discurs la acțiuni concrete

În ciuda declarațiilor despre posibilitatea reunificării, oficialii moldoveni ezită să facă pași concreți în această direcție, în special din cauza complexității și sensibilității subiectului. Pactul de stabilitate și Uniunea Europeană susțin ferm suveranitatea Republicii Moldova, iar orice pas spre reunificare ar necesita nu doar consensul populației, ci și o reevaluare profundă a statutului țării și a relației cu partenerii internaționali.

Totuși, astfel de declarații ale președintei Maia Sandu pot fi considerate un semnal direct sau o manifestație a unei realități subterane în rândul societății civile, în care dorința de apropiere cu România devine tot mai vizibilă. În același timp, aceste perspective au potențialul de a tensiona și mai mult scena politică internă, unde fragilitatea dialogului și influența factorilor externi continuă să fie cruciale.

Pe măsură ce timpul trece și regiunea își continuă traiectoria spre o eventuală reanalizare a condițiilor pentru reunificare, declarațiile Maiei Sandu vor rămâne un punct de referință pentru dezbaterile din societate și politica din Chișinău. Indiferent de evoluție, este clar că într-un viitor nu prea îndepărtat, subiectul reunificării poate deveni unul central în agenda politică a Moldovei și a relației sale cu România.