Iarna românească, în pericol de dispariție
Două fenomene caracteristice iernii românești au devenit aproape inexistente, iar climatologul Sorin Cheval de la Administrația Națională de Meteorologie atrage atenția asupra schimbărilor radicale din ultimele decenii. Fenomene precum viscolul, odată frecvent întâlnit în Câmpia Română, aproape că au dispărut, lăsând în urmă o iarnă care nu mai oferă aceleași condiții ca în trecut.
„Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, dar acum nu mai putem vorbi de frecvența sa. În ultimii ani, am avut ani cu un singur episod de viscol, care a fost de altfel unul moale și ușor. În prezent, media tinde spre zero”, a subliniat Cheval. Această scădere dramatică a fost însoțită de o absență cronicizată a zăpezii, episodul din iarna trecută, care a adus un strat de 48 cm în București, fiind considerat unul excepțional.
O iarnă schimbată pentru totdeauna
Conform expertului, iarna românească a suferit cele mai mari modificări. „Deși vara este anotimpul care s-a încălzit cel mai mult, iarna este cea mai schimbată. Temperaturile peste zero grade Celsius nu mai sunt exclusiv întâlnite în regiunile sudice”, a explicat Cheval. În trecut, iarna însemna automat zăpadă, iar acum, cu zăpada aproape absentă, oamenii rezistă la vremuri care nu mai aduc bucuria zăpezii căzute.
Cercetătorul a adus în discuție și schimbările climatice globale, explicând cum acești ciclonii mediteraneeni, mai frecvenți, aduc ploi calde, înlocuind anticicloniile siberiene care mai aduceau temperaturi scăzute. „Cicloni calzi și ploi, dar lipsa anticiclonului siberian a dus la absența frigului specific iernii”, a continuat Cheval.
Recorduri meteo în ascensiune
Cele mai recente date indică faptul că cea mai caldă iarnă din istoria României a fost cea din sezonul 2023-2024, cu o temperatură medie de 3,8 °C. Comparativ, cele mai reci ierni, cu temperaturi sub -5 grade Celsius, au fost înregistrate în 1954 și 1985, când stratul de zăpadă depășea frecvent 150 cm. Bucureștiul își amintește cu dor de acele vremuri, în contrast cu iernile călduroase care caracterizează prezentul.
În acest context, Sorin Cheval subliniază că pattern-urile climatice sunt în continuă schimbare. În vreme ce vară începe să își facă simțită prezența mai devreme, cu valuri de căldură întâmplându-se chiar din aprilie și persistând până în octombrie, situația devine alarmantă. „Deja avem maxime de peste 35 C în țară în octombrie, iar vremea caldă devine o normă”, a declarat Cheval.
Semnale îngrijorătoare pentru viitor
Profund îngrijorat de viitorul climatic al României, Cheval nu exclude ideea unei tranziții către o iarnă lipsită de caracteristicile sale tradiționale. Chiar dacă nu consideră că vor dispărea complet anotimpurile, el subliniază că se modifică în moduri care pot avea consecințe grave asupra mediului și populației.
Pentru români, iarna a devenit un sezon tot mai instabil, unde viscolele și ninsorile abundente sunt amintiri treptate. Conversațiile despre schimbările climatice ar trebui să ne alarmeze și să ne conducă la acțiuni concrete pentru a proteja ceea ce a mai rămas din tradițiile noastre. Viitorul climatic nu depinde doar de măsurile pe care le implementăm acum, ci și de conștientizarea impactului pe care acesta îl are asupra mediului înconjurător.
Sursa: HotNews
