Gărzi medicale, recunoscute ca vechime în muncă: o măsură lăudabilă, dar cu potențiale riscuri
O propunere legislativă recentă vizează recunoașterea orelor de gardă efectuate de personalul medical ca vechime în muncă. Inițiativa, care are scopul de a recompensa efortul medicilor, ridică însă semne de întrebare cu privire la impactul asupra sistemului medical deja suprasolicitat și la respectarea prevederilor constituționale privind timpul de lucru. Proiectul de lege prevede că orele de gardă, atât cele incluse în programul normal, cât și cele suplimentare, vor fi luate în calcul la stabilirea vechimii în muncă și în specialitate.
Pericolul suprasolicitării și limitele constituționale
Articolul principal introdus în propunerea legislativă menționează că prevederile sale „nu instituie derogări de la regimul juridic general al timpului de muncă, al muncii suplimentare și al timpului de odihnă”. Cu toate acestea, recunoașterea orelor suplimentare ca vechime ar putea transforma excepția în regulă, exacerbând stresul și suprasolicitarea personalului medical. Directiva europeană 2003/88/CE permite derogări pentru activități care necesită continuitate, cum este asistența medicală. Constituția României stabilește o durată normală a zilei de muncă de cel mult 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână. Depășirea acestor limite ar trebui să rămână excepțională, nu o normă.
Problema ridicată este că un medic obosit și suprasolicitat poate deveni un pericol pentru sine și, implicit, pentru pacienți. Depășirea continuă a limitei legale a timpului de muncă, chiar dacă este compensată prin recunoașterea vechimii, riscă să afecteze calitatea actului medical. Pe termen lung, acest lucru poate conduce la epuizare profesională și la o scădere a siguranței actului medical.
Implicații privind egalitatea de tratament
Din perspectiva echității, recunoașterea muncii suplimentare ca vechime în muncă și specialitate pentru personalul medical ar trebui extinsă la toți angajații care depășesc norma legală în alte domenii. În caz contrar, se creează un dublu standard. O astfel de situație ar putea fi interpretată drept discriminare. Propunerea legislativă ignoră posibilitatea creării unor inechități și a unui precedent periculos.
Intenția de a recompensa personalul medical este lăudabilă, dar soluția legislativă rămâne problematică. Soluția reală pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru în sistemul de sănătate rezidă în atragerea și angajarea de personal suficient, respectarea timpului de odihnă și garantarea unui cadru legal conform normelor europene și constituționale. Propunerea legislativă trebuie să treacă prin Camera Deputaților, să fie promulgată de Președinte și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
Sursa: Playtech.ro
