Conform Mediafax: Vishingul, cea mai frecventă metodă de fraudă raportată, atinge cote alarmante
Dintre toate tipurile de fraude digitale raportate, vishingul, adică atacurile prin voce, a înregistrat cea mai mare pondere în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 42% din totalul incidentelor. Phishingul (fraude prin email) a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul (fraude prin SMS) în 13%, conform datelor publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Acest fenomen, în care atacatorii manipulează victimele prin conversații telefonice, se dovedește a fi dificil de combătut, profitând de inducerea stării de panică sau de scenarii emoționale bine construite.
Inteligența artificială, motorul din spatele evoluției vishingului
Explozia atacurilor de tip vishing este direct legată de avansul tehnologiei inteligenței artificiale (AI), care a facilitat enorm clonarea vocală. „Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, explică Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber. Această capacitate oferă infractorilor posibilități nelimitate de a părea legitimi, fie că pretind a fi reprezentanți ai unor instituții financiare, fie că invocă urgențe legate de conturile bancare.
Numărul de telefon afișat pe ecran nu mai este o garanție a legitimitații apelului, din cauza tehnicilor precum „Caller ID spoofing”, prin care acesta poate fi falsificat. Poliția Română a emis avertismente repetate cu privire la intensificarea acestor fraude, subliniind că infractorii exploatează încrederea cetățenilor în bănci și alte instituții. Scenariile utilizate includ presupuse tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate sau chiar atacuri asupra conturilor. Adesea, victima este transferată succesiv între mai multe persoane, care pretind a reprezenta diverse autorități, cu scopul de a crea o aparență de oficialitate și a grăbi luarea unor decizii pripite.
Recomandări clare pentru protecția împotriva fraudelor telefonice
Autoritățile recomandă prudență maximă în timpul apelurilor telefonice suspecte. Este crucial să nu se comunice niciodată prin telefon parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului, inclusiv codul CVV/CVC. De asemenea, utilizatorii nu trebuie să aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-au inițiat personal și să nu instaleze aplicații de control la distanță la solicitarea interlocutorului. Aceste reguli se aplică inclusiv apelurilor care par să vină de la bancă. În astfel de situații, verificarea informațiilor trebuie făcută prin canalele oficiale ale instituției financiare, nu prin numărul furnizat de apelant.
Chiar și generațiile tinere, familiarizate cu mediul digital, pot fi vulnerabile la vishing. Sergiu Zaharia atrage atenția că, deși tinerii pot identifica mai ușor anumite fraude online, interacțiunea telefonică directă reprezintă o zonă mai puțin familiară. Această formă de atac, bazată pe manipularea directă, îi poate lăsa pe cei tineri o categorie vulnerabilă, în ciuda competențelor lor digitale.
Sursa: Mediafax
