Conform Economistul.ro: Suplimentele alimentare au devenit principala sursă de suspiciuni de fraudă agroalimentară transfrontalieră în Uniunea Europeană, conform unui raport al Comisiei Europene pe luna iulie 2026. Dintre cele 698 de notificări primite prin sistemul iRASFF, 207 cazuri au fost selectate pentru analize suplimentare, iar 70 dintre acestea vizau produse din categoria alimentelor dietetice, suplimentelor și produselor fortificate.
Substanțe neautorizate, o problemă majoră
Majoritatea suspiciunilor de fraudă în sectorul suplimentelor alimentare se referă la prezența unor ingrediente neautorizate în Uniunea Europeană sau la afirmații de sănătate nejustificate. Cele mai îngrijorătoare cazuri sunt cele în care au fost detectate substanțe cu utilizare farmaceutică sau cu efecte fiziologice marcante, vândute însă ca suplimente.
Un exemplu notabil este un produs etichetat ca „miere”, provenit din Malaysia, care a conținut cantități semnificative de paracetamol (93,6 mg per unitate) și sildenafil (4,5 mg per unitate), alături de extract de tongkat ali. Sildenafilul este cunoscut pentru utilizarea sa în medicamentele pentru disfuncția erectilă, iar prezența sa într-un produs vândut ca supliment ridică semne de întrebare serioase privind siguranța consumatorilor.
Alte produse analizate au relevat prezența sildenafilului, tadalafilului (un alt compus cu utilizare farmaceutică) și diclofenacului (un antiinflamator nesteroidian). Un supliment originar din România a fost, de asemenea, subiectul unei notificări, după ce a fost detectată o cantitate de sildenafil (5 mg/kg), iar alerta a fost transmisă de autoritățile din Cipru.
Diversitatea riscurilor, de la yohimbină la CBD
Lista substanțelor neautorizate detectate în suplimente este lungă și variată. Au fost semnalate produse ce conțin yohimbină, yohimbină hidroclorid, hordenină, evodiamină, precum și combinații ale acestora. Un produs comercializat online din Hong Kong a ridicat suspiciuni prin conținutul de ibutamoren (cunoscut și ca MK-677), o substanță cu potențiale efecte asupra hormonului de creștere.
Suplimentele provenite din Statele Unite au fost, de asemenea, în atenția autorităților, fiind identificate substanțe precum dehidroepiandrosterona (DHEA) sau 5-hidroxitriptofan. De asemenea, au fost raportate cazuri cu Huperzia serrata, huperzină A, Sceletium tortuosum și diverse extracte vegetale neautorizate pentru utilizarea alimentară specifică.
Piața online joacă un rol semnificativ în răspândirea acestor produse, un aspect subliniat de raport. Produsele disponibile electronic într-o țară pot fi rapid expediate consumatorilor din alte state membre, transformând instantaneu o neconformitate locală într-o problemă transfrontalieră.
Diferența critică între supliment și medicament
Raportul subliniază importanța distincției dintre un supliment alimentar și un medicament. Suplimentele sunt achiziționate pe baza informațiilor de pe etichetă sau din ofertele online, iar prezența unor substanțe farmaceutice active, nedezvăluite, poate altera complet natura produsului și riscurile asociate.
Documentul nu oferă denumiri comerciale sau volume de vânzări, motiv pentru care impactul direct asupra consumatorilor sau eventualele efecte adverse nu pot fi determinate din datele prezentate. Clasificarea acestor cazuri are rolul de a alerta autoritățile și de a declanșa investigații suplimentare, fără a constitui în sine o dovadă definitivă de fraudă. Pentru stabilirea fraudei, este necesară demonstrarea intenției de înșelare a cumpărătorului în vederea obținerii unui avantaj necuvenit.
Categoria suplimentelor alimentare a concentrat cele mai multe suspiciuni în luna iulie, depășind cu mult alte sectoare precum fructele și legumele (20 de cazuri), produsele de cofetărie (19) sau carnea (12). Originile produselor semnalate includ țări din UE, Statele Unite, Malaysia, Hong Kong și India, reflectând o problemă globală cu ramificații în piața unică europeană.
Sursa: Economistul.ro
