Conform Economistul.ro: Propunere un sistem pentru gestionarea ipoteticului armistițiu ucrainean
Un grup de experți în securitate europeană și relații transatlantice propune crearea unui cadru structurat pentru gestionarea unui eventual armistițiu în Ucraina, subliniind că acesta nu ar trebui să fie interpretat ca o revenire la normalitate cu Rusia. Propunerea vizează stabilirea clară a regulilor de monitorizare, descurajare și reacție care s-ar aplica după încetarea ostilităților, pentru a preveni escaladarea conflictului.
Ideea de bază este de a construi o „confruntare controlată” (managed disorder), unde rivalitatea dintre Rusia și Occident continuă, dar este încadrată prin reguli și consecințe stabilite în avans. Scopul imediat nu este reconcilierea cu Moscova, ci împiedicarea unui armistițiu incomplet să conducă la o nouă confruntare militară. Documentul, elaborat de cercetători de la European Council on Foreign Relations (ECFR), RAND și alte institute, subliniază că nu reprezintă o poziție oficială a UE.
Etapele gestionării post-armistițiu
Procesul propus se desfășoară în cinci etape, începând cu delimitarea clară a liniei de control și stabilirea unor restricții asupra operațiunilor ofensive majore și a anumitor tipuri de armament. Se preconizează crearea unei linii militare directe între Rusia și Ucraina, monitorizată de un mecanism comun sau tripartit, posibil sub egida ONU. Această monitorizare ar funcționa separat de evaluările serviciilor de informații occidentale, care ar continua să detecteze potențiale noi ofensive ruse.
După o perioadă de stabilitate și acces pentru inspectori, urmează stabilizarea frontului prin crearea unor zone cu efective și armament redus, retragerea artileriei grele și canale de comunicare directă între comandanții locali. În paralel, se propune un canal distinct între NATO și Rusia pentru notificarea exercițiilor militare și schimburi limitate de date. Ucraina ar participa la negocierile privind linia de contact proprie, dar discuțiile separate cu Rusia ar viza stabilitatea strategică globală. Un rol central este atribuit Turciei în gestionarea incidentelor din Marea Neagră.
În etapele ulterioare, regulile s-ar concentra pe poziționarea forțelor și notificarea deplasărilor, fără a împiedica reconstrucția militară a statelor. Propunerea include plafoane geografice pentru efective și discuții privind amplasarea sistemelor de armament, abordând inclusiv amenințarea atacurilor hibride printr-un sistem separat de certificare și sancționare.
Abordarea sprijinului pentru Ucraina și a sancțiunilor
Sprijinul pentru Ucraina este centrat pe menținerea unei capacități defensive „suficient de înarmată pentru ca o nouă invazie să fie costisitoare”, dar fără o postură ofensivă contra Rusiei. Se propune continuarea ajutorului militar, producția comună de armament și consolidarea industriei ucrainene de apărare, alături de integrarea progresivă în UE. Totodată, se susține menținerea pretențiilor ucrainene asupra teritoriilor ocupate și neacceptarea anexărilor ruse.
Reconstrucția și aderarea la UE sunt prezentate ca stimulente pentru respectarea cadrului convenit, dar fără a înlocui garanții clare de securitate. Pentru Rusia, propunerea combină descurajarea cu stimulente economice. Relaxarea sancțiunilor ar fi graduală, condiționată de verificarea unor comportamente concrete și reversibilă în caz de încălcare. Deciziile privind respectarea condițiilor ar fi luate de un grup european extins, iar încălcările ar conduce la reactivarea automată a restricțiilor. Cooperarea cu Rusia ar fi permisă doar în domenii limitate, prin canale separate, ce pot fi suspendate.
Instituționalizarea completă a sistemului, inclusiv crearea unor comisii de reducere a riscurilor sau un instrument modular de control al armamentului, ar putea dura peste zece ani.
Poziția oficială a Uniunii Europene rămâne sprijinirea unei păci „cuprinzătoare, juste și durabile”, bazată pe Carta ONU și integritatea teritorială a Ucrainei. Consiliul European a cerut Rusiei un armistițiu „complet, necondiționat și imediat”, subliniind că pacea nu poate fi decisă fără Ucraina. Statele membre UE s-au arătat pregătite să contribuie la garanții de securitate și la monitorizarea unui armistițiu. Sancțiunile economice împotriva Rusiei au fost prelungite, menținând presiunea asupra Moscovei pentru oprirea războiului și participarea la negocieri. UE nu a adoptat, însă, sistemul detaliat în cinci etape, grupul de decizie european sau mecanismul automat de relaxare a sancțiunilor propuse de ECFR.
Sursa: Economistul.ro
