Tribunalul de arbitraj de la Washington a respins pretențiile unui dezvoltator străin într-un litigiu cu statul român, deschizând calea pentru ca România să solicite despăgubiri. Decizia marchează un punct important într-un dosar care a început acum aproape două decenii, cu promisiuni ambițioase de transformare a unei zone importante.
Un eșec financiar pentru investitorul străin
Compania cu capital străin, înregistrată în Țările de Jos, și statul român au încheiat un parteneriat public-privat înainte de criza economică. Dezvoltatorul a primit terenul în concesiune pe o perioadă de 49 de ani. Planurile inițiale prevedeau un proiect impresionant, care includea un mall, spații de birouri, un hotel și o roată panoramică, pe o suprafață de 60 de hectare. Aceste promisiuni nu s-au concretizat însă.
În 2022, compania a înaintat o cerere de arbitraj la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții din Washington, solicitând despăgubiri pentru potențialele pierderi. Suma cerută de dezvoltator în 2024 depășea 425 de milioane de euro. Tribunalul de arbitraj a respins acum pretențiile, cu o majoritate de voturi, invocând motive de jurisdicție.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a salutat decizia, subliniind importanța acesteia pentru România. El a declarat că: „Miza financiară a fost una uriașă: România ar fi putut plăti peste 300 de milioane de euro sau, alternativ, peste 200 de milioane de euro, la care s-ar fi adăugat dobânzi și costuri de arbitraj.”
România cere despăgubiri, dezvoltatorul își evaluează opțiunile
Decizia instanței de la Washington nu este definitivă. Reprezentanții dezvoltatorului au transmis că evaluează poziția lor și nu au luat încă o decizie cu privire la pașii următori. Între timp, statul român a deschis un alt litigiu la Curtea de Arbitraj Internațional de la Londra, solicitând rezilierea contractului și recuperarea unui prejudiciu estimat la câteva sute de milioane de euro.
Corespondentul a notat că statul român solicită despăgubiri și pentru modificările aduse clădirii de către dezvoltator, care ar fi redus construcția la jumătate și ar fi demolat o parte din ea pentru a face loc unui nou proiect. Proiectul inițial este criticat și de Ordinul Arhitecților București.
Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților București, a comentat: „Și din punct de vedere design, și din punct de vedere urbanistic, este o mare gafă. Faptul că ești o entitate cu o mare putere financiară nu îți dă dreptul să intervii brutal pe un fond construit care avea o logică a lui”.
Un proiect cu istorie controversată
Clădirea-simbol, Casa Radio, a cărei construcție a început în 1986, nu a fost niciodată finalizată.
