Guvernul cheltuie zeci de milioane de euro pentru un sistem de „big data” care ar trebui să eficientizeze colectarea taxelor, dar proiectul este învăluit în secret. Platforma APIC, finanțată prin PNRR, a fost atribuită direct către Rasirom, regia autonomă controlată de SRI, alimentând îngrijorări privind transparența și potențialul acces la datele sensibile ale cetățenilor.
Un proiect cu istorie controversată
Inițial, autoritățile plănuiau să organizeze licitații pentru implementarea platformei APIC. În noiembrie 2022, Ministerul Finanțelor a lansat o consultare publică a pieței, cu scopul de a aduna informații și estimări de costuri. Firmele participante au evaluat proiectul la aproximativ 104 milioane de lei, dar au atras atenția asupra termenului limită strâns impus prin PNRR: 31 decembrie 2025.
După prima rundă de consultări, Ministerul a decis să elimine componentele hardware din caietul de sarcini, urmând ca acestea să fie achiziționate separat. În mai 2023, o a doua consultare a estimat costurile la 67 de milioane de lei. Cu toate acestea, la scurt timp, Ministerul Finanțelor a schimbat strategia și a decis să atribuie contractul direct către Rasirom, invocând urgențe și importanța securității naționale.
Secretul din spatele „elementelor de securitate națională”
Ordonanța de urgență prin care Rasirom a primit contractul a fost contestată de politicieni și de reprezentanții societății civile. Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei, susține că textul ordonanței este prea vag în ceea ce privește accesul la datele financiare. El atrage atenția asupra riscului de utilizare neautorizată a datelor, fără garanții adecvate, și lipsei justificării urgenței.
Consiliul Legislativ a criticat, de asemenea, lipsa de claritate și coerență a ordonanței. Documentele arată că ANAF a indicat, în adresele transmise Curții de Conturi, că finalizarea APIC nu mai depinde de instituție. În februarie 2025, la peste un an de la atribuirea către Rasirom, proiectul era încă în faza de analiză a cerințelor funcționale.
Întrebări fără răspuns și fonduri europene cheltuite
Jurnaliștii au încercat să afle care este stadiul implementării APIC, dar solicitările către Ministerul Finanțelor au rămas fără răspuns. Rasirom a declarat că informațiile sunt „clasificate cu nivel de clasificare secret de serviciu”. Cu toate acestea, datele publice arată că Rasirom a primit peste 60 de milioane de euro din fonduri europene pentru implementarea mai multor componente, fără să detalieze modul în care cheltuie banii. Rasirom nu a aplicat proceduri de achiziții publice pentru echipamentele necesare proiectului.
Până în prezent, nu există informații clare despre funcționarea platformei sau despre modul în care va crește colectarea taxelor.
