Donald Trump, fost președinte american, a stârnit un val de reacții după ce a anunțat o blocadă asupra porturilor iraniene. Decizia, catalogată drept controversată, vine într-un moment de tensiuni sporite în Orientul Mijlociu. Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a analizat implicațiile acestei măsuri în cadrul unei emisiuni.
Conform declarațiilor lui Trump pe platforma Truth Social, blocada va afecta „întreaga coastă iraniană”. Navele care vor încerca să intre sau să iasă din zona blocată fără permisiune riscă interceptare și capturare. Diaconescu a subliniat că această inițiativă reprezintă o escaladare cu consecințe complicate, având în vedere impactul asupra economiei globale și riscurile de securitate.
Impactul asupra pieței și riscurile de securitate
În opinia lui Diaconescu, blocada va afecta în special Asia, cu India fiind puternic dependentă de importurile de energie. Rezervele indiene ar putea fi suficiente pentru aproximativ nouă zile, în cazul menținerii blocajului. De asemenea, fostul ministru a menționat preocupările legate de o posibilă coaliție europeană, sub conducerea Marii Britanii și Germaniei, care ar putea discuta măsuri diplomatice la nivel înalt.
Qatar și Arabia Saudită ar putea lua în calcul retragerea bazelor militare americane din zonă, adăugând un alt strat de complexitate. Diaconescu a precizat că, pe piață, blocada generează deja efecte negative, alături de creșterea insecurității. Implementarea blocadei prin forță ar putea duce la probleme cu navele de transport, afectând parteneri importanți ai Iranului, precum China și India, care sunt dramatic afectate de această criză.
China, principalul destinatar al exporturilor de petrol din Iran, este dependentă în proporție de 40-50% de resursele care trec prin strâmtoarea Ormuz. Acest lucru include petrolul, dar și alte materii prime, precum ureea și amoniacul. Diaconescu a accentuat reacția în lanț pe care blocada o poate genera.
Obstacolele negocierilor
Negocierile dintre Iran și Statele Unite, inclusiv cele de la Islamabad, s-au blocat în principal din cauza programului nuclear iranian. Diaconescu a explicat blocajul principal: americanii au cerut Teheranului să renunțe la cele 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%, cu scopul de a preveni dezvoltarea unei arme nucleare. Iranul a refuzat să accepte orice variantă care ar implica renunțarea la îmbogățirea uraniului și controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Diaconescu a precizat că, de la începerea dialogului în 2015-2016, Iranul a crescut concentrația de uraniu îmbogățit de la 3-5% la 60%. Din perspectiva Israelului, există o temere existențială față de acest lucru. Strategia lui Donald Trump ar putea consta în creșterea presiunii indirecte asupra Teheranului, prin intermediul aliaților, pentru a-l aduce la masa negocierilor.
Diplomatul a precizat că această abordare pare să fie o formă de diplomație coercitivă, prin care forța militară este prezentă pe fundal în timp ce diplomația este încercată. Diaconescu este de părere că această escaladare are drept scop dezescaladarea conflictului, în ciuda riscurilor.
În pofida eforturilor de mediere din partea unor state, precum Pakistan și Turcia, tensiunile rămân ridicate.
