Scăderea prețului petrolului nu se traduce neapărat în ieftiniri la pompă
Prețul petrolului se menține în jurul valorii de 110-112 dolari pe baril, iar motorina continuă să coste peste 1.150 de dolari pe tonă pe piețele internaționale. Chiar dacă ar exista o scădere a cotațiilor, efectul asupra prețului final la pompă nu va fi imediat resimțit de șoferi. Analizele arată că prețul motorinei ar putea crește timp de cel puțin trei săptămâni, depășind pragul de 10 lei/litru. Ulterior, ar putea urma o scădere lentă, dar prețul ar putea să nu coboare sub 9 lei/litru până la finalul anului.
Taxele și accizele, principalul obstacol pentru ieftinire
Structura prețului carburanților este un factor major care influențează direct costul final. Potrivit analistului Dumitru Chisăliță, doar 32–38% din prețul unui litru de motorină reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării. Restul este împărțit în procente semnificative: aproximativ 30% accize, 19% TVA și costuri de distribuție. Asta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul final este determinat de fiscalitate, limitând impactul eventualelor scăderi ale prețului petrolului.
În aprilie, cererea de motorină crește semnificativ, mai ales în agricultură. Lucrările de sezon, cum ar fi semănatul și pregătirea solului, determină o creștere a consumului de motorină cu 20% până la 40% față de media anuală. Această creștere a consumului, combinată cu activitățile intense din transporturi și construcții, pune presiune suplimentară pe piață. Fermierii sunt în special afectați, deoarece lucrările agricole nu pot fi amânate. Consumul anual de motorină în agricultură în România este estimat la 1,5–2 miliarde de litri, iar costurile totale pot depăși 15 miliarde de lei.
Inflația și efectele în lanț asupra economiei
Creșterea prețului motorinei are efecte economice ample. Costurile de transport cresc, afectând prețurile alimentelor, ale materialelor de construcții și ale altor bunuri. Într-un context deja marcat de inflație, acest efect de domino poate duce la majorări de 5% până la 10% ale prețurilor finale pentru consumatori. În mod paradoxal, bugetul de stat ar putea beneficia pe termen scurt de pe urma scumpirilor. Creșterea prețului motorinei duce automat la încasări mai mari din TVA.
Dumitru Chisăliță consideră că statul ar trebui să intervină. El este de părere că strategia de a lăsa piața să se autoregleze este riscantă în cazul unui combustibil esențial pentru agricultură, transporturi și stabilitatea prețurilor. Fără măsuri concrete, motorina riscă să devină un factor major de presiune economică, cu efecte resimțite în întreaga societate. Guvernul nu a anunțat încă măsuri specifice pentru a aborda această situație.
Sursa: Playtech.ro
