Conform Libertatea: Cererea de energie electrică a atins miercuri seară un nivel alarmant, apropiindu-se de recordurile verii, în ciuda apelurilor repetate la economie lansate de autorități. La ora 20:03, cererea a urcat la 7.675 MW, în timp ce producția internă a acoperit doar 5.321 MW. Diferența semnificativă de 2.353 MW a fost acoperită printr-un aport masiv de importuri, care au reprezentat 31% din necesarul sistemului național.
Consumul ridicat sfidează apelurile la economie
Premierul interimar Ilie Bolojan lansase anterior un apel către instituțiile publice, companii și cetățeni de a reduce consumul de energie în orele critice de seară, pentru a diminua presiunea asupra Sistemului Electroenergetic Național. Datele din teren, însă, indică o cerere care a atins aproape maximele sezoniere, fără o scădere vizibilă în consumul total. La ora 21:55, o platformă independentă ce monitorizează datele Transelectrica a înregistrat un vârf al consumului din ultimele 24 de ore, de 7.676 MW. În acel moment, producția internă crescuse la 5.696 MW, iar importurile au scăzut la 1.870 MW.
Anca Sinea, expert în energie și coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), a subliniat gravitatea situației. „Ne alarmează aceste cifre când avem momente de criză”, a declarat Sinea pentru Libertatea, explicând că problema consumului ridicat pe timp de vară nu este nouă. „Ne confruntăm cu sărăcia energetică de vară, deci este incapacitatea clădirilor noastre de a ne asigura confortul termic de care avem nevoie pe perioada verii”, a adăugat ea. Expertul a menționat necesitatea unor măsuri privind izolația termică a locuințelor și a subliniat că, deși consumul de aparate precum aerul condiționat contribuie la cererea totală, România nu este un mare utilizator de astfel de aparate comparativ cu alte state, din cauza lipsei de infrastructură și dotări specifice în locuințe.
Recordul verii rămâne cel din 29 iunie
În ciuda vârfurilor recente, recordul verii rămâne cel înregistrat pe 29 iunie 2026, când cererea de electricitate a atins 7.971 MW. O zi mai târziu, cererea a fost de 7.907 MW. Vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 3,7% sub recordul estival. Cel mai ridicat consum înregistrat în 2026 a fost pe 21 ianuarie, atingând 9.213 MW. Recorduri similare pe timp de vară au fost înregistrate și în iulie 2024, cu vârfuri de seară de 8.600 MW, și pe 30 iunie 2021, când consumul a ajuns la 8.656 MW. Maximul istoric al consumului de energie electrică din România a fost consemnat iarna, pe 27 ianuarie 2017, la valoarea de 9.930 MW.
Producția internă, sub presiune din cauza secetei
Capacitatea de producție internă a întâmpinat dificultăți în a face față cererii ridicate. La momentul de vârf, hidrocentralele au contribuit cel mai mult, cu 1.804 MW. Ulterior, pe listă au urmat centralele pe hidrocarburi (1.393 MW), cele pe cărbune (972 MW) și energia nucleară (679 MW). Producția din surse regenerabile, precum cea eoliană și fotovoltaică, a fost extrem de redusă după apusul soarelui, cumulând doar 176 MW. Stocarea energiei a adăugat 232 MW la mixul energetic.
O provocare majoră o reprezintă oprirea preventivă a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, cauzată de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Această unitate contribuia în mod obișnuit cu aproximativ 700 MW la producția națională.
Măsuri și dificultăți în gestionarea crizei energetice
Guvernul a dispus ca centralele pe gaz și cărbune să opereze la capacitate maximă, iar hidrocentralelor li s-a cerut să își concentreze producția în orele de vârf. Transelectrica a transmis că sistemul funcționează în condiții dificile din cauza secetei severe, dar că riscul unei avarii majore este gestionat. Operatorul a subliniat utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare.
România analizează posibilitatea de a reveni la utilizarea cărbunelui în producția de energie, o lege recent adoptată de deputați blocând închiderea grupurilor termoenergetice de la Turceni și Rovinari, deși această decizie ar putea costa țara până la un miliard de euro în fonduri europene. În paralel, Nuclearelectrica a început achiziționarea de energie electrică din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom din Republica Moldova.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că criza energetică este accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, motiv pentru care Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august. Închiderea controlată a Reactorului 1 de la Cernavodă pe 28 iulie a redus producția, iar o eventuală oprire a celui de-al doilea reactor ar elimina circa 1.400 MW din capacitatea de producție. Marii consumatori industriali, precum Dacia și Ford, au sistat voluntar producția pentru a sprijini rețeaua națională. Autoritățile continuă să facă apel către cetățeni, companii și autorități publice pentru o reducere voluntară a consumului, în special în orele de vârf.
Sursa: Libertatea
