Conform Playtech.ro: Descoperire revoluționară în neuroștiințe: rețeaua limbajului din creier funcționează chiar și în absența cuvintelor
Cercetători de la universitățile STANFORD și MIT au realizat o descoperire fundamentală în înțelegerea modului în care creierul uman procesează limbajul. Un nou studiu, publicat în prestigiosul jurnal Nature Communications, sugerează că rețeaua responsabilă pentru limbaj este activă și poate fi identificată chiar și atunci când persoana nu vorbește, nu ascultă sau nu citește. Această constatare contrazice percepția tradițională conform căreia activitatea lingvistică necesită obligatoriu stimuli verbali direcți.
Identificarea rețelei limbajului fără stimuli lingvistici
Până acum, localizarea regiunilor cerebrale asociate limbajului se baza pe monitorizarea activității creierului în timpul desfășurării unor sarcini lingvistice specifice, precum citirea, ascultarea unor propoziții sau alte exerciții de limbaj. Noua analiză a datelor provenite din 1.957 de sesiuni de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, obținute de la 1.199 de participanți, arată că această rețea poate fi detectată și prin analiza activității cerebrale spontane. Aceasta include momentele de repaus, ascultarea muzicii sau rezolvarea unor sarcini care nu au nicio legătură cu limbajul.
Studiul a demonstrat că tiparul de activitate al rețelei limbajului rămâne remarcabil de stabil pentru aceeași persoană, indiferent de activitatea pe care o desfășoară. Rețeaua nu dispare atunci când individul este tăcut, ci continuă să fie recunoscută prin interconexiunile funcționale dintre diversele zone ale creierului. Aceasta indică o prezență constantă a unei infrastructuri cerebrale dedicate limbajului, gata de acțiune.
Variabilitatea individuală a rețelei limbajului
În majoritatea participanților, rețeaua limbajului a fost localizată preponderent în emisfera stângă, incluzând regiuni din lobii frontal și temporal. Totuși, cercetătorii au constatat că poziționarea exactă, dimensiunea și forma acestei rețele variază semnificativ de la un individ la altul. Aceste diferențe subtile, dar importante, explică de ce hărțile cerebrale generale, standardizate, nu sunt întotdeauna suficiente în context medical.
Deși două persoane pot avea o organizare similară a rețelei limbajului, limitele și conexiunile specifice pot să nu se suprapună perfect. Prin urmare, crearea unor hărți cerebrale personalizate pentru fiecare pacient ar putea oferi o precizie superioară față de modelele generale, permițând o mai bună înțelegere a funcționării cerebrale individuale. Aceste cercetări se aliniază cu eforturile recente de a utiliza inteligența artificială pentru a descifra neurobiologia limbajului uman.
Este important de subliniat că metoda dezvoltată nu permite citirea gândurilor și nici nu dezvăluie cuvintele specifice pe care o persoană le are în minte. Imagistica funcțională prin rezonanță magnetică monitorizează variațiile fluxului sanguin cerebral și corelațiile dintre regiunile active. Astfel, ea oferă o hartă a rețelei funcționale, nu acces la conținutul cognitiv al gândurilor.
Sursa: Playtech.ro
