Conform Economistul.ro: Băncile centrale intensifică achizițiile de AUR, pe fondul volatilității pieței
Băncile centrale din întreaga lume continuă să adauge AUR în rezervele lor, în frunte cu Banca Națională a Poloniei, care a devenit cel mai mare cumpărător de AUR fizic la nivel global. În același timp, Banca Coreei de Sud a revenit pe piața metalelor prețioase după o pauză de 13 ani, optând însă pentru investiții indirecte prin intermediul fondurilor tranzacționate la bursă (ETF). Aceste mișcări vin pe fondul unei volatilități ridicate a prețului aurului, care a atins recent cele mai înalte niveluri din ultimele două luni, înainte de a înregistra o retragere.
Factori de influență: inflația, piața muncii și riscurile geopolitice
Creșterea temporară a prețului aurului a fost declanșată de datele privind inflația din Statele Unite. Indicele Prețurilor de Consum (IPC) a înregistrat o scădere la 3,4% în iulie, față de 4,2% în luna mai, în timp ce inflația de bază, excluzând alimentele și energia, s-a situat la 2,5% anual. Deși presiunile inflaționiste persistă peste ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), direcția descendentă este favorabilă aurului. O inflație mai mică ar putea reduce necesitatea unor înăspriri suplimentare ale politicii monetare, conducând la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii, ceea ce, la rândul său, scade costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă.
De asemenea, datele de pe piața muncii din SUA au contribuit la această perspectivă. Economia americană a pierdut 23.000 de locuri de muncă în luna iulie, iar cifrele anterioare au fost revizuite în scădere. Combinația dintre inflația în scădere și o piață a muncii slăbită susține probabilitatea unei politici monetare mai relaxate și crește cererea pentru active considerate sigure, precum aurul.
Riscul major pentru prețul aurului rămâne însă legat de prețurile energiei și de situația geopolitică din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și la intensificarea presiunilor inflaționiste. Totuși, efectul conflictelor geopolitice asupra prețului aurului este complex, incertitudinea sporind cererea pentru active sigure, în timp ce petrolul mai scump poate accelera inflația și poate determina Fed să mențină dobânzile ridicate.
Impactul asupra investitorilor români și achizițiile băncilor centrale
Investitorii români simt volatilitatea pieței aurului, randamentele lor fiind influențate atât de prețul metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a crescut cu aproximativ 7,5% în dolari, însă aprecierea leului față de dolar, de circa 1%, a moderat câștigul în lei la aproximativ 6,5%.
Achizițiile băncilor centrale continuă să ofere un suport pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale au cumpărat un volum net de 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai mare cumpărător, adăugând 51 de tone, ajungând la un total de 632,4 tone și ocupând locul 10 în clasamentul mondial al țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR. NBP intenționează să-și extindă deținerile la 700 de tone. Banca Națională a României (BNR) deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, fără modificări față de luna iunie.
Perspective și riscuri pe piața aurului
Investitorii analizează dacă depășirea pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție de scurtă durată. Direcția viitoare a prețurilor aurului va depinde de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă și un risc redus de noi majorări ale ratelor dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale.
Riscurile majore includ publicarea unor date economice solide în SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului, care ar putea alimenta inflația și ar determina Fed să mențină dobânzile ridicate. Un eveniment important va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde investitorii vor căuta indicii privind prioritățile Fed: inflația sau slăbirea pieței muncii și riscul unei încetiniri economice.
Sursa: Economistul.ro
