Publicarea listelor cu datornicii fiscali locali ar putea fi ilegală, avertizează un consultant
Guvernul a stabilit recent pragurile pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor la bugetele locale. Persoanele fizice cu datorii de peste 1.200 de lei și firmele cu restanțe de peste 5.000 de lei vor fi incluse pe aceste liste, care vor fi publicate trimestrial. Cu toate acestea, un consultant fiscal atrage atenția că această măsură, în forma actuală, ridică semne de întrebare legate de legalitate.
Testul proporționalității, cheia legalității
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, susține că problema centrală nu este dacă statul are dreptul să publice astfel de liste, ci dacă modelul ales respectă cerințele de proporționalitate, necesitate și coerență juridică. Codul de procedură fiscală protejează informațiile despre datorii, dar în același timp obligă autoritățile să publice lista debitorilor. Această contradicție poate genera probleme legale.
„Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe”, a declarat Cornelia Năstase.
CC Tax Advisory subliniază că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) nu a interzis publicarea listelor cu datornicii fiscali, ci a subliniat necesitatea de a demonstra că publicarea datelor este necesară și proporțională pentru scopul urmărit. Or, modelul românesc pare vulnerabil, întrucât pornește de la simpla existență a unei restanțe și nu de la conduita fiscală a persoanei.
Stigmatizare în masă, în loc de colectare inteligentă
Consultantul fiscal subliniază că abordarea actuală a administrației fiscale poate duce la stigmatizare în masă. Aceasta poate include atât rău-platnicii, cât și contribuabilii aflați în litigii sau cu dificultăți temporare de plată.
„Asta spune, de fapt, CEDO: nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată. În momentul în care pui pe aceeași listă și contribuabilul care contestă suma în instanță, și rău-platnicul autentic, nu mai faci administrare fiscală inteligentă, ci stigmatizare în masă”, a explicat Cornelia Năstase.
Mai mult, există o asimetrie între modul în care statul comunică actele administrative fiscale și modul în care publică lista debitorilor. Pentru comunicarea actului administrativ, legea prevede o procedură graduală, în timp ce pentru lista debitorilor se merge direct la publicare online.
Posibile efecte negative asupra mediului de afaceri
Din perspectivă economică, consultantul fiscal avertizează că o astfel de măsură ar putea avea efectul opus. Publicarea numelui pe lista debitorilor poate afecta relațiile cu furnizorii, băncile și accesul la finanțare al firmelor, în loc să le motiveze să plătească.
„Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii”, a conchis Cornelia Năstase.
