Conform Economistul.ro: O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane și evidențiind lacunele în apărarea europeană anti-dronă. Incidentul, primul de acest fel în România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, a scos la iveală necesitatea urgentă de a consolida capacitățile de detectare, urmărire și neutralizare a amenințărilor aeriene.
Reacția imediată: NATO și România
Primul pas pentru România este apelarea la consultările politice și militare în cadrul NATO. Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite aliaților să solicite discuții când consideră că securitatea le este amenințată. Aceasta oferă României un mecanism pentru evaluare, sprijin și coordonare. Incursiunile de drone pot rămâne sub pragul unui atac convențional, dar pot pune în pericol civilii și infrastructura.
NATO a reacționat deja în trecut, după încălcări ale spațiului aerian pe flancul estic. În 2024, Alianța a lansat „Eastern Sentry” pentru a-și consolida poziția, în urma unor incidente raportate ale dronelor rusești. Pentru România, accentul operațional se concentrează pe supravegherea zonei Dunăre-Marea Neagră, integrarea rapidă a datelor de air policing, detectare îmbunătățită la altitudine joasă, unități mobile anti-dronă și reguli clare de intervenție.
Rolul Uniunii Europene în apărarea anti-dronă
Uniunea Europeană deține instrumente diferite de NATO, inclusiv finanțare, coordonarea achizițiilor, politică industrială și reglementare. „Defence Readiness Roadmap 2030” a Comisiei Europene stabilește proiecte-fanion, inclusiv „European Drone Defence Initiative” și „Eastern Flank Watch”. Prioritatea este de a trece de la planificare la implementare, cu scopul de a face Europa capabilă să se apere până în 2030.
Incidentul de la Galați pune aceste proiecte la încercare. Întrebarea pentru UE este dacă finanțarea, achizițiile și coordonarea pot avansa suficient de repede pentru a proteja regiunile expuse. „European Drone Defence Initiative” este esențială pentru a întări capacitatea Europei de a detecta, urmări și neutraliza dronele, în special pe flancul estic.
Provocările și pașii următori pentru Europa
O arhitectură anti-dronă eficientă necesită detecție, identificare, comandă-control, război electronic, interceptori, apărare aeriană convențională și capacitate de investigare tehnică. Planul de acțiune al Comisiei privind securitatea dronelor oferă componentele care pot face inițiativa practică: creșterea producției, îmbunătățirea identificării și înregistrării dronelor, evaluarea riscurilor furnizorilor, eticheta „EU trusted” și un forum industrial.
„Eastern Flank Watch” ar trebui să devină cadrul european principal pentru zonele expuse de la Marea Baltică la Marea Neagră. Pentru România, Dunărea și Marea Neagră sunt zone critice. Monitorizarea permanentă la joasă altitudine, sisteme mobile anti-dronă, supraveghere maritimă și fluvială, o imagine operațională comună și interoperabilitatea cu structurile NATO sunt esențiale.
„European Air Shield” trebuie adaptat la războiul cu drone ieftine. Detectarea timpurie este cheia. O rețea anti-dronă eficientă trebuie să combine radare, detecție radio pasivă, senzori acustici și sisteme electro-optice.
Europa ar trebui să construiască coridoare comune de detecție pe flancul estic, conectând radare militare, sisteme de frontieră și monitorizarea infrastructurii critice. Interceptarea dronelor deasupra orașelor cere reguli clare. Europa are nevoie de protocoale comune pentru incidente cu drone, care să stabilească cine decide, ce sisteme pot fi folosite și modul în care sunt avertizați locuitorii.
Europa ar trebui să învețe direct de la Ucraina. Un ecosistem european de apărare anti-dronă ar trebui să includă producători ucraineni, operatori, dezvoltatori software, instructori și poligoane de testare. Capacitatea de producție este o cerință de securitate. România trebuie să facă parte din acest răspuns industrial, găzduind testare, mentenanță, instruire și parteneriate de producție.
Un sistem european anti-dronă puternic trebuie să fie interoperabil. Fiecare sistem finanțat trebuie să respecte cerințe de interoperabilitate. Acesta fiind conectat la structuri de comandă compatibile NATO și funcționând într-o arhitectură europeană comună de securitate. Infrastructura critică are nevoie de protecție anti-dronă dedicată. Incursiunile de drone fac parte din presiunea hibridă. România trebuie să solicite o evaluare NATO axată pe axa Dunăre-Marea Neagră. La nivelul UE, România ar trebui să folosească fondurile disponibile pentru achiziții anti-dronă și cooperare cu Ucraina.
În urma incidentului de la Galați, Europa are de accelerat „European Drone Defence Initiative” și „Eastern Flank Watch”. Totodată, Europa este necesar să cartografieze vulnerabilitățile și să lanseze achiziții comune pentru sisteme anti-dronă.
Sursa: Economistul.ro
