Inteligența artificială la muncă: mai multă muncă, nu mai mult timp liber
Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, sugerează o realitate mai complexă privind integrarea inteligenței artificiale (IA) în mediul de lucru. Contrar așteptărilor, introducerea acestei tehnologii nu conduce întotdeauna la o simplificare a sarcinilor și la sporirea timpului liber pentru angajați. Dimpotrivă, în anumite contexte, IA poate genera mai multă muncă, accentuând presiunea profesională.
Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de opt luni, implicând circa 200 de angajați dintr-o companie de tehnologie. Metodologia a inclus observarea ședințelor, analiza comunicării interne și zeci de interviuri pentru a înțelege impactul instrumentelor de IA asupra fluxului de lucru. Constatările evidențiază o serie de efecte neintenționate, care necesită o analiză atentă.
Extinderea responsabilităților și rolul de „supervizor”
Unul dintre principalele rezultate ale studiului arată că timpul aparent economisit prin utilizarea IA nu se traduce neapărat în mai mult timp liber pentru angajați. De regulă, acest timp este reinvestit în alte sarcini, ducând la extinderea rolurilor profesionale. Angajații preiau adesea responsabilități care anterior erau delegate altor colegi, colaboratori externi sau departamente distincte.
De exemplu, în echipele de dezvoltare software, programatorii pot fi nevoiți să verifice și să corecteze codul generat de instrumente IA utilizate de colegi. Deși aceste soluții pot accelera anumite procese, ele impun verificări suplimentare pentru a evita erorile. Astfel, tehnologia transformă angajații în „supervizori” ai sistemelor automate, care trebuie să monitorizeze rezultatele generate de algoritmi.
Estomparea graniței dintre muncă și viața personală
Studiul a scos la iveală și o tendință îngrijorătoare: estomparea graniței dintre muncă și timpul personal. Interacțiunea cu IA pare mai simplă decât execuția efectivă a unei sarcini, ceea ce îi determină pe mulți angajați să trimită solicitări sistemelor automate chiar și în afara orelor de program. Unii participanți la studiu au menționat obiceiul de a lansa „o ultimă cerere” înainte de a pleca de la birou, pentru ca programul să continue procesarea informațiilor în lipsa lor.
În plus, IA încurajează multitaskingul. Angajații sunt nevoiți să gestioneze simultan mai multe activități, cum ar fi comunicarea cu colegii, verificarea rezultatelor generate de IA și îndeplinirea sarcinilor propriu-zise. Această abordare duce la un sentiment constant de fragmentare a atenției. Pe termen scurt, organizațiile pot observa o creștere a productivității, însă cercetătorii avertizează asupra efectelor negative pe termen lung: oboseală, epuizare profesională și dificultăți în separarea vieții personale de cea profesională.
Pentru a contracara aceste riscuri, specialiștii recomandă companiilor să stabilească reguli clare privind utilizarea IA. Soluțiile sugerate includ pauze înainte de luarea deciziilor importante, prioritizarea sarcinilor și menținerea interacțiunii umane în procesele de lucru. În contextul acestor constatări, organizația de cercetare Gartner a prognozat că, până în 2026, 70% dintre companii vor implementa politici specifice privind utilizarea etică a IA, cu accent pe limitele de utilizare și protecția angajaților.
Sursa: Playtech.ro
