Companiile din industria de apărare din România riscă să primească doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. România se confruntă cu dobânzi usturătoare la împrumut, care ar putea ajunge la aproape jumătate din suma totală. Experții și reprezentanții industriei își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea țării de a produce intern suficiente echipamente.
România, prinsă în capcana dobânzilor mari
Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite gândit de Uniunea Europeană pentru a sprijini industria de apărare europeană. România are alocată a doua cea mai mare sumă, de aproape 17 miliarde de euro, după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro vor fi direcționate către Armată pentru achiziții de armament, printre care sisteme la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană și muniții.
Alte 2,8 miliarde de euro sunt destinate Ministerului de Interne și altor structuri din sistemul de apărare, iar 4,2 miliarde de euro vor fi investite în infrastructură. Împrumutul SAFE vine însă cu o dobândă considerabilă, estimată la 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată. Din cauza termenului limită de livrare a produselor, experții și reprezentanții industriei sunt reticenți în ceea ce privește localizarea producției în România. Coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, Sorin Encuțescu, a subliniat că suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde de euro care revin Armatei va ajunge la circa 16 miliarde de euro, incluzând dobânzile.
Riscurile privind investițiile și efectul economic
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM, atrage atenția asupra riscurilor. Dacă fabricile de tip greenfield (investiție de la zero) vor părăsi România, prejudiciile vor fi evidente. Veronica Duțu, expert fiscal, consideră că programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme achizițiile în efect economic intern. În caz contrar, țara riscă să se confrunte cu un împrumut uriaș, fără beneficii reale pentru economia locală.
Expertul fiscal avertizează că, dacă producția și integrarea rămân în afara României, multiplicarea economică internă scade, în timp ce obligația de rambursare rămâne la stat. Pentru ca SAFE să fie avantajos, banii trebuie să genereze venituri fiscale suplimentare.
Un test de inteligență economică
Problema majoră nu este valoarea împrumutului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli. Veronica Duțu concluzionează că, pentru buget, SAFE este benefic doar dacă se achiziționează atât securitate, cât și industrie românească.
Potrivit documentelor oficiale, România se pregătește să achiziționeze echipamente militare în valoare de aproape 17 miliarde de euro prin programul SAFE, cu un impact major asupra bugetului național în următorii 45 de ani.
