Bucureștiul, în „războiul” cu graffiti: Primăria vrea curățenie rapidă, dar legea încurcă
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a cerut o intervenție administrativă rapidă împotriva graffitiurilor și a afișajului ilegal din București. Edilul a catalogat fenomenul drept o „boală” a orașului, dar abordarea sa ignoră realitatea artei urbane, multe dintre intervențiile vizuale fiind de fapt picturi murale. Discuțiile pe marginea acestui subiect au avut loc la o dezbatere publică în care au fost analizate blocajele legislative, fără a se ține cont de diferențele dintre vandalism și artă.
Probleme legale în zonele protejate
Autoritățile locale se confruntă cu dificultăți în gestionarea „războiului graffiti”, mai ales în zonele protejate ale orașului. Aici, intervențiile rapide sunt îngreunate de legislație, fiind necesar avizul Direcției de Cultură a Municipiului București (DCMB). Primarul Ciucu a subliniat că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează fenomenul. „Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”, a adăugat edilul.
Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a explicat că o problemă majoră este limita de intervenție pe proprietatea privată. „Legislația nu te lasă sa intri in curtea omului sa ștergi graffiti-ul, chiar daca e la intersecția dintre public si privat”, a spus acesta. Pentru a rezolva problema, Bujduveanu a propus un proiect pilot, care include inventarierea clădirilor afectate, notificarea proprietarilor și aplicarea de amenzi pentru autori și proprietari. În același timp, administrația ar urma să ofere sprijin și să intervină, cu acordul proprietarilor.
Arta stradală versus vandalism
Arhitectul Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților filiala București, a nuanțat discuția, amintind că nu tot graffitiul are același impact urban. El a dat exemplul unor orașe precum Kiev, New York sau Paris, unde intervențiile artistice au fost integrate în spațiul public și au contribuit la calitatea vieții. Ivănescu a mai menționat că reducerea fenomenului ține nu doar de sancțiuni, ci și de campanii de prevenție și de colaborarea dintre autorități și comunitate.
Primarul Ciprian Ciucu a menționat că nu înțelege nevoia de proiecte complexe pentru a rezolva problema și a cerut intervenții rapide. „Nu cred ca e nevoie de avizul Ministerului Culturii să dai noroiul de pe o clădire. Ceea ce cer eu este să putem interveni în 48 de ore, să acționăm sistemic. Nu e nevoie de a interveni semnificativ, este vorba despre acțiuni de igienizare, nu avem nevoie de proiecte de arhitectură. Modul în care este scrisă legea astăzi face orice tip de intervenție foarte, foarte greoaie”.
Ministrul Culturii, Demeter István, a subliniat că soluțiile nu pot fi aplicate rapid, în special atunci când implică modificări legislative. El a invocat existența cadrului legal, inclusiv Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar și dificultățile generate de interpretări restrictive.
În cadrul dezbaterii, au fost prezentate imagini cu zone din București afectate de graffiti și afișaj ilegal. Consilierul general USR Dragoș Radu a anunțat că programul prin care se va interveni asupra graffitiului și afișajului neautorizat intră în dezbatere publică.
Sursa: Buletin.de
