Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu interpretează comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul ca pe un prilej de mesaj politic, comparând interesele Imperiului Habsburgic, pe care le consideră responsabile pentru asasinarea voievodului, cu „globaliștii anticreștini” ai prezentului. Fostul candidat la alegerile prezidențiale susține că aceștia din urmă ar teme unitatea românilor, la fel cum se temeau și forțele din trecut.
Într-o postare pe Facebook, Georgescu îl prezintă pe Mihai Viteazul ca pe un voievod creștin și primul conducător care a reușit, prin forța armelor, să unească românii. Mesajul, transmis duminică, 9 august, marcată de 425 de ani de la uciderea domnitorului pe Câmpia Turzii, leagă evenimentele istorice de contextul politic actual.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Potrivit lui Călin Georgescu, Mihai Viteazul a devenit un obstacol pentru Imperiul Habsburgic nu doar datorită puterii sale politice și militare, ci mai ales prin simbolistica unirii românilor pe care a ajuns să o reprezinte. Această perspectivă este transpusă de fostul candidat la Președinție în situația actuală a României.
Georgescu afirmă că „aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”. Declarația reia una dintre temele recurente din discursul său public, care vizează existența unor forțe externe ce ar încerca să submineze unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.
Asasinarea voievodului, un atac împotriva unirii
În viziunea lui Călin Georgescu, uciderea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și a proiectului politic pe care acesta îl reprezenta. Mihai Viteazul a reușit în anul 1600 să aducă sub o singură conducere Țara Românească, Transilvania și Moldova, un act istoric ce a devenit un puternic simbol al unității românilor.
Asasinarea sa a avut loc pe 9/19 august 1601, în tabăra militară de lângă Turda, de către un detașament de mercenari. Episodul este atribuit ordinului generalului imperial Giorgio Basta. Capul voievodului a fost adus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul exact al înmormântării trupului rămâne neconfirmat.
Apel la credință, rugăciune și unitate
Călin Georgescu încheie mesajul cu o notă religioasă, corelând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia duminicii. El subliniază că puterea românilor de a rămâne uniți nu provine doar dintr-un proiect politic, ci trebuie susținută de credință, rugăciune și post.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale invocă imaginea grăuntelui de credință care poate muta munții și îndeamnă la unitate între români, precum și la o relație puternică cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
