Conform Mediafax: Secretarul de stat în Ministerul Energiei, DAN BUȘOI, a declarat că România se bazează pe importuri pentru a acoperi consumul de electricitate pe timp de seară, acestea fiind realizate la prețuri considerabil mai mari decât cele din contractele bilaterale. Conform oficialului, prețurile pieței pe o zi înainte sunt în prezent de circa 2 până la 2,5 ori mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din înțelegeri directe.
„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat Bușoi într-o intervenție la Antena 3 CNN.
El a precizat că, dacă situația actuală, care presupune închiderea unor capacități, se va menține pentru 10 zile sau două săptămâni, efectul asupra prețurilor la consumatori, în contextul renegocierii contractelor, va fi unul marginal, nesemnificativ. „Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”, a subliniat secretarul de stat, definind astfel „marginal”.
Impactul unei crize prelungite asupra prețurilor
În schimb, o criză energetică prelungită ar putea genera creșteri mai substanțiale la renegocierea contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a avertizat Bușoi. El a subliniat că această estimare depinde în mod direct de durata crizei și de evoluția prețurilor pe piețele regionale.
În scenariul în care cantitățile disponibile pentru import nu ar fi suficiente, România dispune de capacități de producție păstrate ca rezervă. Printre acestea se numără grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, din care ar putea fi disponibili aproximativ 300 MW.
Rovinari 4, o rezervă strategică pentru situații de criză
Pornirea grupului Rovinari 4 nu este justificată, în prezent, din punct de vedere economic, a explicat Bușoi. Energia produsă pe bază de cărbune este scumpă, iar producția implică și costuri asociate cu plata certificatelor de CO2, precum și cheltuieli de personal.
„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a detaliat secretarul de stat. Prin urmare, Rovinari 4 rămâne un grup de rezervă pentru situații excepționale. Oficialul a menționat că există o rezervă semnificativă de cărbune, însă aceasta ar necesita refacere în cazul în care grupul ar fi pus în funcțiune și utilizat.
Utilizarea resurselor hidro și compensarea pierderilor de la Cernavodă
Secretarul de stat a abordat și posibilitatea utilizării energiei hidro pentru a reduce dependența de importuri. Acesta a avertizat asupra necesității gestionării cu prudență a apei din lacurile de acumulare, în condițiile incertitudinii privind precipitațiile din toamnă, esențiale pentru refacerea rezervelor.
„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a precizat Bușoi. Această strategie ar permite compensarea totală a celor 680 MW pierduți prin oprirea reactoarelor de la Cernavodă 2.
Sursa: Mediafax
