Atacuri cibernetice ample au vizat ținte din Orientul Mijlociu și Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice
Un val de atacuri cibernetice de tip DDoS (Distributed Denial of Service) a lovit infrastructuri critice și instituții guvernamentale în Orientul Mijlociu și Europa, începând cu sfârșitul lunii februarie 2026. Aceste atacuri, revendicate de diverse grupuri hacktiviste, au vizat în special sectorul public și au avut ca scop perturbarea serviciilor și transmiterea unor mesaje politice. O analiză a acestor evenimente arată o escaladare a conflictului digital, paralel cu tensiunile geopolitice existente.
Grupări hacktiviste și ținte predilecte
Primul atac din această serie a fost lansat pe 28 februarie 2026 de grupul Hider Nex, cunoscut și ca „Tunisian Maskers Cyber Force”, acesta vizând compania israeliană de telecomunicații Bezeq. Conform rapoartelor, atacul a fost prezentat ca un gest de „susținere” într-un context de conflict. Majoritatea atacurilor revendicate au fost concentrate în Orientul Mijlociu, cu un număr semnificativ de incidente în Europa. Kuweit, Israel și Iordania au fost cele mai afectate țări din regiune.
Activitatea a fost dominată de un număr restrâns de grupuri, precum Keymous+ și DieNet, care au generat aproape 70% din totalul activității în perioada 28 februarie – 2 martie. Aceste grupuri folosesc atacurile DDoS pentru a crea întreruperi, a obține vizibilitate și a transmite mesaje politice. „În astfel de campanii, aceste grupuri funcționează adesea ca «multiplicatori» ai tensiunilor geopolitice, folosind atacuri DDoS pentru a produce întreruperi, pentru a obține vizibilitate și pentru a transmite mesaje politice”, se arată într-un raport.
Sectorul public, principală victimă
Din punct de vedere al sectoarelor vizate, atacurile au fost concentrate în special asupra instituțiilor guvernamentale. Aproape 47,8% dintre organizațiile vizate la nivel global au funcționat în sectorul public. Finanțele și telecomunicațiile au fost, de asemenea, afectate. „DDoS-ul este ales în astfel de contexte pentru că poate fi lansat relativ rapid, la scară mare, inclusiv de actori cu resurse limitate, iar efectul, chiar dacă uneori scurt, este vizibil imediat,” explică specialiștii.
Dincolo de atacurile DDoS, rapoartele indică și alte riscuri, cum ar fi campaniile de phishing și tentativele de colectare de date. Grupurile hacktiviste își adaptează tacticile pentru a profita de contextul de criză, mobilizându-se rapid după declanșarea unor evenimente militare. Evaluările menționează, de asemenea, un risc crescut pentru infrastructura critică și instituții din țări aliate, sugerând posibilitatea unor atacuri mai sofisticate, cu scopul de spionaj sau sabotaj.
În acest context, experții subliniază extinderea „frontului digital” și posibilitatea ca atacurile cibernetice să se transforme rapid în acțiuni transfrontaliere. Un exemplu este cazul din februarie-martie 2026, care arată că, în momente de criză geopolitică, atacurile cibernetice devin un instrument major de influență și destabilizare. Conform ultimelor informații, autoritățile au intensificat măsurile de securitate cibernetică și colaborează cu partenerii internaționali pentru a contracara aceste amenințări.
