Apneea în somn: Semnale de alarmă și riscuri pentru sănătate
Un număr semnificativ de români suferă de apnee în somn, o afecțiune caracterizată prin întreruperea respirației pe durata somnului. Diagnosticarea și tratamentul sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave, inclusiv probleme cardiace și accidente vasculare cerebrale. Medicii atrag atenția asupra importanței recunoașterii simptomelor și a adresării timpurii la specialist.
Simptome sugestive și profilul pacientului tipic
Printre principalele semnale de alarmă se numără sforăitul puternic și pauzele respiratorii observate de parteneri. De asemenea, oboseala cronică, somnolența excesivă în timpul zilei și dificultățile de concentrare pot indica prezența acestei afecțiuni. „De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medic fie pentru că partenerul observă că se oprește din respirat în somn, fie pentru că el însuși se simte extrem de obosit peste zi, somnolent, fără capacitate de concentrare”, explică dr. Raluca Dinu, medic specialist.
Alte simptome includ treziri frecvente noaptea, mersul des la toaletă, somnul neodihnitor și tendința de a adormi în locuri publice sau la volan. Medicul subliniază importanța pauzelor respiratorii, adesea observate și înregistrate de pacienți. Profilul tipic al pacienților include bărbați supraponderali sau obezi, cu hipertensiune, diabet sau dislipidemie. Obezitatea este asociată cu apneea în peste 95% din cazuri, dar afecțiunea poate afecta și femeile, mai ales după menopauză, și chiar tineri.
Diagnostic și tratament: de la poligrafie la cpap
Diagnosticarea apneei în somn se bazează pe investigații specifice, cum ar fi poligrafia ventilatorie nocturnă, o investigație non-invazivă efectuată acasă, care monitorizează fluxul respirator, mișcările toracelui și abdomenului, saturația oxigenului și pulsul. „Această investigație pune diagnosticul în peste 95-98% din cazuri”, precizează medicul. Pentru un număr restrâns de pacienți, poate fi necesară polisomnografia.
În formele moderate și severe, tratamentul standard este aparatul CPAP, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. Eficacitatea acestuia este rapidă, pacienții raportând îmbunătățiri semnificative în calitatea somnului și o reducere a simptomelor. Dr. Dinu menționează că „aproximativ 90% dintre pacienții diagnosticați au indicație de CPAP”.
Complicații grave și importanța tratamentului
Apneea în somn netratată poate duce la complicații grave, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, fibrilație atrială și chiar moarte subită în somn. O meta-analiză pe un eșantion vast de pacienți a demonstrat riscul crescut de boli cardiovasculare și mortalitate generală în cazul apneei severe. „Creierul și inima sunt cei mai mari consumatori de oxigen. Fiecare apnee înseamnă o scădere a oxigenului. La pacienții severi, vorbim de sute de desaturări pe noapte. Și da, se poate muri din cauza apneei în somn”, avertizează dr. Dinu.
Un studiu recent a confirmat asocierea dintre apneea în somn și hipertensiunea arterială, dar și cu diabetul zaharat și dislipidemia. Tratarea apneei în somn nu înseamnă doar eliminarea sforăitului, ci reprezintă o abordare holistică pentru protejarea inimii, creierului și a metabolismului, prevenind, în multe cazuri, evenimente tragice.
