Conform Libertatea: Suma de 770 de milioane de euro alocată României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu reprezintă o amendă, ci fonduri europene nerambursabile vitale pentru investiții în infrastructură, sănătate și energie. Pierderea acestei tranșe, cauzată de neadoptarea unei legi a salarizării unice, obligă România să compenseze suma prin noi împrumuturi sau tăieri bugetare, antrenând costuri suplimentare semnificative.
Adrian Mitroi, analist economic și profesor la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat pentru Libertatea implicațiile situației actuale. „România se află astăzi într-o ecuație macroeconomică extrem de complicată: o creștere economică aproape de zero, un deficit bugetar masiv și costuri de finanțare tot mai ridicate”, a subliniat Mitroi, adăugând că legea salarizării unice devine, în acest context, o componentă esențială a stabilizării fiscale.
Dobânzile suplimentare pentru înlocuirea fondurilor europene pierdute ar putea ajunge la 5 milioane de euro lunar, într-o situație în care țara plătește deja aproape un miliard de euro pe lună pentru dobânzi la datoria publică.
Pericolul efectului de cumulare asupra finanțării externe
Specialistul avertizează că pierderea acestei tranșe din PNRR nu declanșează singură o criză macroeconomică. Pericolul real constă în „efectul de cumulare: mai puține fonduri nerambursabile, o nevoie crescută de finanțare externă și o presiune suplimentară pe randamente, adică pe costul la care statul se împrumută”. Pe plan intern, situația ar putea degenera într-un „joc politic obișnuit al plasării responsabilității, o harababură din care lipsește tocmai asumarea față de încrederea oferită de cetățeni”, a adăugat Mitroi.
Principală vulnerabilitate a României, conform profesorului Mitroi, este rigiditatea cheltuielilor publice, în special în sectorul salarizării din sistemul bugetar. Odată majorat salariul de bază, obligația bugetară devine recurentă și greu de diminuat. Astfel, o reformă sustenabilă trebuie să controleze nu doar nivelul salariului individual, ci masa salarială în ansamblul ei. „În lipsa spațiului fiscal, orice beneficiu acordat unei categorii trebuie neapărat redistribuit sau compensat din altă parte”, a precizat analistul. Elasticitatea scăzută a anvelopei salariale, care crește rapid în urma presiunilor sau grevelor sectoriale, reprezintă un punct slab major.
Sporuri scăpate de sub control, nemulțumire la Bruxelles
Practica românească a sporurilor nejustificate, scăpate de sub control, rămâne un motiv de nemulțumire pentru partenerii europeni. „Problema apare atunci când sporul devine o a doua grilă paralelă și ajunge să substituie salariul de bază, o distorsiune pe care decidenții politici au refuzat constant să o corecteze”, a explicat Adrian Mitroi. Fără o reformă reală, inflația și deprecierea vor reduce semnificativ puterea de cumpărare, iar în ritmul actual, valoarea reală a salariilor ar putea scădea la jumătate în cinci ani.
O salarizare unitară nu implică venituri egale pentru toți, ci aplicarea aceleiași logici de remunerare pentru muncă de valoare comparabilă, indiferent de instituție sau de puterea de negociere a unui grup profesional. „Când economia bate pasul pe loc, fiecare cheltuială permanentă trebuie analizată cu rigurozitate”, a subliniat Mitroi. Paradoxul actual constă în necesitatea reformei salarizării într-un moment de spațiu fiscal aproape inexistent, ceea ce impune raționalizarea și redistribuirea, nu majorări generalizate ale cheltuielilor de personal.
România trebuie să demonstreze capacitatea de a construi un sistem public de salarizare sustenabil pe termen lung. Credibilitatea devine un activ financiar direct, care reduce costul împrumuturilor. Cele 770 de milioane de euro reprezintă urgența de moment, însă problema de fond este dacă țara poate asigura finanțarea unui sistem de salarizare sustenabil peste zece ani. Cheltuielile permanente se finanțează exclusiv din venituri permanente, iar reforma salarizării trebuie să creeze predictibilitate.
Președintele Klaus Iohannis și liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat la Cotroceni despre legea salarizării, într-o tentativă de a debloca proiectul. Experții tehnici din ministerele relevante vor continua discuțiile pentru găsirea unei soluții.
Sursa: Libertatea
