Conform Index.hu: Baka Andras, fostul președinte al Curții Supreme a Ungariei, ar putea fi noul președinte al țării, după ce președintele în funcție, Tamas Sulyok, a demisionat în urma unui scandal legat de grațierea acordată unei persoane condamnate pentru abuz de minori. Decizia a fost luată de Parlamentul ungar prin modificarea Constituției, forțând practic demisia lui Sulyok.
O carieră marcată de controverse politice
În noiembrie 2011, Baka Andras a criticat vehement proiectul de lege privind instanțele judecătorești, adoptat de guvernul Orban cu o majoritate de două treimi. El a avertizat că proiectul „extinde nemaiîntâlnit drepturile și face ca exercițiul lor să fie incontrolabil”, chiar și în comparație cu perioada dictaturii socialiste. Ca urmare a acestor legi, Biroul Național al Justiției a acumulat o concentrare de putere fără precedent. Două luni mai târziu, Baka Andras și-a pierdut funcția la Curtea Supremă.
Acesta rămâne un caz emblematic în istoria recentă a Ungariei, exemplificând cum o coaliție guvernamentală cu majoritate de două treimi poate îndepărta o personalitate publică din funcție. Totul a început odată cu adoptarea noii Legi fundamentale a Ungariei, care a desființat Curtea Supremă, înlocuind-o cu Curia. Mandatul președintelui Curții Supreme a încetat la 31 decembrie, iar Peter Darak a fost ales președinte al Curiei. Baka Andras nu a renunțat însă, apelând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde a fost membru anterior. În 2016, CEDO a stabilit că îndepărtarea sa din funcție a încălcat dreptul la un proces echitabil și la liberă exprimare. Ungaria a fost obligată să plătească 100.000 de euro.
De la îndepărtare la reintroducere prin majoritate
Personajul lui Baka Andras a devenit simbolic în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban. Îndepărtarea sa a fost posibilă datorită majorității de două treimi, similar situației din 2026, când guvernul Tisza, cu o majoritate similară, a forțat demisia președintelui printr-o modificare constituțională. Dacă Tamas Sulyok nu ar fi demisionat, ar fi fost înlăturat cu forța. Baka Andras a criticat subtil această metodă, invocând propriul exemplu, și a subliniat că o majoritate de două treimi nu permite orice acțiune, ci doar una conformă statului de drept.
Acum, există speculații că fostul președinte al Curții Supreme ar putea prelua funcția de președinte al țării. Aceste discuții au apărut după ce Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a publicat o postare misterioasă despre discuții avute cu Baka Andras. Premierul a adăugat la fotografia lor comună „Era multe de discutat”, alimentând zvonurile că juristul ar putea fi propus pentru o funcție importantă.
Mai multe poziții devin posibile pentru Baka Andras. Președinția țării este una dintre ele, Parlamentul având la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a numi un nou șef de stat, după demisia lui Sulyok. De asemenea, ar putea candida la președinția Curții Constituționale, unde, în urma unei modificări constituționale, patru judecători își vor încheia mandatul la 1 septembrie. Poziția de procuror general, după demisia lui Gabor Balint Nagy, este o altă posibilitate, la fel ca și președinția Curiei, deși aceasta este în prezent ocupată de Zs. Andras Varga, care refuză să demisioneze.
Numirea lui Baka Andras ca președinte al țării este susținută și de faptul că, în aceeași zi a discuțiilor cu Magyar, facțiunea Tisza a propus în Parlament alegerea noului șef de stat pentru 11 august. Acest lucru sugerează că un candidat concret ar fi deja agreat.
Cursa pentru Cotroceni se restrânge
După ce Judit Polgar a refuzat nominalizarea, Peter Magyar a prezentat public doi potențiali candidați înainte de Baka Andras: istoricul Ignac Romsics, care a declinat oferta, și avocatul Botond Fulop. Cu toate acestea, reputația lui Fulop în viața publică, chiar și după implicarea în scandalul de grațiere, nu îl recomandă ca un favorit real. Mai degrabă, ar putea fi luat în considerare pentru funcția de procuror general sau pentru o poziție de judecător la Curtea Constituțională. Numele Agnes Forsthoffer, care îndeplinește temporar funcția de președinte, a fost, de asemenea, vehiculat, însă numirea ei ar fi controversată, dat fiind că este vicepreședinte al partidului Tisza.
Baka Andras are un trecut politic, deși îndepărtat și de scurtă durată. A fost membru al Parlamentului după 1990, dar a demisionat după un an pentru a deveni judecător la CEDO, unde a activat timp de două mandate. După revenirea în Ungaria, a fost ales președinte al Curții Supreme, funcție pe care a deținut-o și după schimbarea guvernului în 2010, înainte de a fi îndepărtat în urma unor critici aduse guvernului. Chiar și după îndepărtarea sa, a continuat să activeze în sistemul judiciar, inclusiv la Curtea de Apel și la Curtea Administrativă a Consiliului Europei.
În ciuda avertismentelor sale privind pericolele majorității de două treimi, Baka Andras a semnat o scrisoare deschisă prin care cerea înlăturarea din funcții a personalităților publice implicate în ceea ce el numea „realizarea unei forme de autocrație” în Ungaria. El considera că funcția prezidențială și-a pierdut din prestanță, iar președinții succesivi nu și-au îndeplinit pe deplin obligațiile constituționale de a veghea la buna funcționare democratică a statului.
Alegerile pentru funcția de președinte al Ungariei ar urma să aibă loc pe 11 august, iar șansele lui Baka Andras par să fi crescut semnificativ.
Sursa: Index.hu
