Avocatul unei femei condamnate în primă instanță într-un dosar DNA susține că hotărârea judecătorească ar fi fost redactată cu ajutorul inteligenței artificiale. Curtea de Apel București a solicitat Tribunalului București să ofere detalii despre modul în care a fost redactată hotărârea de condamnare. Incidentul implică un dosar complex de corupție, cu acuzații grave.
Dosarul și acuzațiile
Tribunalul București a condamnat funcționari publici și polițiști într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care viza tranzacții ilegale cu proprietăți. Cinci persoane au fost trimise în judecată, inclusiv o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist. Condamnările în primă instanță variază între doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și cinci ani de închisoare cu executare.
Potrivit rechizitoriului, inculpații ar fi constituit un grup infracțional care viza identificarea locuințelor nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București. Prin folosirea de acte false, aceștia ar fi realizat diverse tranzacții ilegale. Schema infracțională ar fi implicat o funcționară de la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1. După identificarea proprietăților, erau întocmite în fals acte precum contracte de închiriere și vânzare-cumpărare.
Argumentele avocatului
Avocatul Alexandru Morărescu, care reprezintă una dintre inculpate, a ridicat suspiciuni cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în redactarea hotărârii. Acesta a observat modificări ale unor cuvinte cheie din declarațiile, sugerând o prelucrare prin intermediul unui program de inteligență artificială. Un exemplu ilustrativ este modificarea cuvântului „manipulativ” în hotărâre.
Avocatul a subliniat că astfel de modificări nu apar în declarațiile originale sau în rechizitoriu. El a argumentat că există programe de inteligență artificială care adaptează cuvintele. Procurorul de ședință a replicat că modificările ar putea fi rezultatul unor autocorectări, asemănătoare celor utilizate pe telefoane. Curtea de Apel București a admis solicitarea avocatului și a dispus ca Tribunalul București să comunice dacă a fost folosit un program de inteligență artificială.
Implicații și perspective
Avocatul Morărescu a menționat că utilizarea inteligenței artificiale în justiție nu ar fi o noutate. El a relatat despre un potențial program care ar putea analiza un număr mare de documente dintr-un dosar penal. În cazul în care suspiciunile avocatului se confirmă, hotărârea judecătorească ar putea fi anulată și procesul ar putea fi reluat. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost solicitat să ofere informații despre eventualele proiecte-pilot sau recomandări privind utilizarea inteligenței artificiale de către judecători.
