Eurodeputați și parlamentari din diverse state s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre impactul inteligenței artificiale (AI) asupra democrației și despre modalitățile de cooperare globală în acest domeniu. Reuniunea, organizată de Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European, a abordat aspecte instituționale, posibilitatea unei convenții internaționale privind AI și riscurile legate de alegeri.
Provocările AI pentru democrație
Una dintre principalele preocupări discutate a fost impactul AI asupra alegerilor și proceselor democratice. Participanții au analizat riscurile generate de deepfake-uri, boți și manipulare algoritmică. Aceste tehnologii pot afecta integritatea alegerilor și calitatea dezbaterii publice. Au fost menționate și oportunitățile oferite de AI, precum îmbunătățirea implicării cetățenilor, detectarea interferențelor străine și modernizarea relației dintre Uniunea Europeană și cetățeni. Cu toate acestea, s-a subliniat necesitatea unor garanții stricte pentru a preveni abuzurile.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a reiterat ambiția Europei de a fi lider în domeniul AI de încredere. A fost menționat AI Act și AI Continent Action Plan, cu accent pe infrastructură, competențe și adoptare. Amandeep Singh Gill, reprezentantul ONU pentru tehnologii digitale și emergente, a pledat pentru un răspuns internațional coordonat, considerând abordarea europeană bazată pe valori drept un model relevant.
Cooperare parlamentară pentru un viitor AI
Dezbaterea a evidențiat importanța cooperării parlamentare pentru a face față provocărilor și oportunităților generate de AI. Participanții au subliniat necesitatea ca parlamentele să recâștige controlul democratic asupra AI și să își adapteze metodele pentru a folosi potențialul tehnologiei în favoarea transparenței și a implicării cetățenilor. S-a recunoscut că niciun stat nu poate gestiona singur riscurile asociate AI și că este nevoie de acțiune comună.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a accentuat importanța legislației europene pentru stimularea inovării și reducerea fragmentării normative. S-a discutat despre nevoia de cooperare cu statele membre, guvernele regionale și parlamentele naționale pentru a coordona investițiile, infrastructura, securitatea locurilor de muncă și reducerea birocrației. Manolis Kefalogiannis a prezentat proiectul său de raport privind „aspectele instituționale ale inteligenței artificiale în contextul integrării europene”.
Garanții democratice și viitorul AI
Reuniunea a abordat și garanțiile democratice în contextul AI, cu accent pe integritatea electorală și evoluția instituțională. S-a discutat despre lacunele din cadrul juridic actual, nevoia de alfabetizare digitală și transparență algoritmică. S-au subliniat riscurile asociate unei dependențe excesive de AI în guvernanță sau unor tendințe spre cenzură.
Reuniunea interparlamentară a făcut parte din „Artificial Intelligence Days with national parliaments”, un nou format menit să faciliteze schimbul de abordări politice și bune practici în domeniul AI. Dezbaterile au legat dosarul AI de diverse aspecte ale politicii europene și globale, inclusiv AI Act, planurile Comisiei privind infrastructura și cooperarea parlamentară.
Sursa: Economistul.ro
