Europa jonglează cu zilele libere: odihnă pentru angajați, costuri pentru economie

BRUXELLES, (De la corespondentul nostru) – Zilele libere legale sunt o constantă în peisajul european, oferind angajaților pauze binemeritate. Cu toate acestea, aceste perioade de repaus au un impact economic important, putând afecta producția și, implicit, bugetele statelor. În timp ce angajații se bucură de mai mult timp liber, guvernele analizează atent costurile pe care le implică aceste zile de sărbătoare.

Danemarca: Un exemplu concret de echilibrare

Un exemplu elocvent vine din Danemarca, unde guvernul a decis să elimine o sărbătoare religioasă veche de secole, „Marea Zi a Rugăciunii”. Măsura, aplicată începând cu anul 2024, are ca scop creșterea veniturilor la bugetul de apărare, pentru ca Danemarca să atingă ținta NATO de 2% din PIB. Eliminarea acestei zile libere va genera, conform estimărilor, venituri suplimentare de 3 miliarde de coroane daneze anual, echivalentul a aproximativ 400 de milioane de euro.

Economiștii au analizat impactul zilelor libere asupra economiei într-un studiu amplu, concentrându-se pe date din aproximativ 200 de țări, în perioada 2000-2019. Rezultatele arată că fiecare zi liberă suplimentară poate reduce producția anuală cu circa 0,08% din PIB. Cu toate acestea, efectul nu este uniform distribuit. Anumite sectoare, precum turismul sau restaurantele, pot chiar beneficia de pe urma creșterii consumului asociate cu zilele libere. Impactul economic este mai vizibil în industrie și producție, unde întreruperea activității are efecte directe asupra volumului de bunuri fabricate.

Câte zile libere are fiecare țară europeană?

Numărul sărbătorilor legale variază semnificativ în Europa. Lituania și Cipru se remarcă prin cele 15 zile libere oficiale pe an. Germania, în schimb, are doar nouă sărbători naționale, dar unele landuri adaugă zile suplimentare. După eliminarea sărbătorii, Danemarca are acum zece zile libere pe an, sub media europeană de 11,7 zile. O diferență majoră în numărul de zile libere poate genera variații economice. Teoretic, un stat cu 15 zile libere ar putea pierde aproximativ 0,48% din PIB în plus față de unul cu doar nouă.

Pe lângă impactul economic direct, economiștii atrag atenția că zilele libere au și beneficii importante. Perioadele de odihnă pot crește eficiența angajaților pe termen lung, iar în anii cu mai multe sărbători legale se înregistrează mai puține accidente de muncă. Studiile indică, de asemenea, o creștere a satisfacției și a bunăstării angajaților. Din aceste motive, nicio țară europeană nu intenționează să elimine masiv zilele libere.

Dezbaterea rămâne, așadar, centrată pe găsirea unui echilibru între productivitatea economică și calitatea vieții.