Un atac cu drone realizat de Rusia în spațiul aerian polonez a stârnit o reacțiune generalizată în România. Specialiști neguvernamentali și jurnaliști militari apreciază că acest incident trebuie să determine autoritățile române să își schimbe perspectiva asupra războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva flancului estic al NATO și a unității Uniunii Europene. Deși nu este prima provocare de acest gen, Bucureștiul a menținut discreția pe această temă, făcând publică doar recent suma de 1,5 miliarde euro acordată pentru apărarea Ucrainei în intervalul 2022-2025.

Suma respectivă nu include susținerea acordată de România pentru consolidarea siguranței Republicii Moldova, o țară care joacă un rol important de tampon între Federația Rusă și frontiera estică a NATO și UE. Liderii europeni și-au arătat susținerea neechivocă pentru președinta Maia Sandu și parcursul european al Moldovei, în lumina alegerilor parlamentare ce urmează. De asemenea, premierul României, Ilie Bolojan, a realizat o vizită oficială la Chișinău, unde prevenirea injerenței străine a constituit un punct central de discuție.

Rusia nu face economii în a-și impune interesele, în special în Republica Moldova, unde, cu ajutorul așa-numitei “rețele Șor”, influențează alegerile prin plăți către alegătorii moldoveni, acestea ajungând până la suma de 15 milioane de dolari pe lună. Acest fapt arată că este nerealist să așteptăm imunitate la această influență, în special în zonele cu minorități rusofone dominate de nostalgia pentru perioada URSS.

Situația este agravată de creșterea costului de viață, sărăcia și proliferarea ideilor propagandistice rusești ce apelează la mândria națională amestecată cu nostalgia pentru vechiul regim. Acestea se implementează cu ușurință în Republica Moldova, cea mai săracă țară din Europa și generează sentimentul că apartenența la Uniunea Europeană este un obiectiv nerealist și îndepărtat.

Comparativ cu Rusia, care este în ofensivă si investește intens în Republica Moldova, România pare a fi pe poziții defensive. Reacția noastră a fost mai degrabă reactivă la provocările Rusiei și a rămas în acest fel încă de la începutul anilor ’90 cu riscul iminent ca Chișinăul să se întoarcă sub influența Kremlinului.

Cu toate acestea, există și piese de mândrie națională ce pot trezi spiritul moldovenilor. De exemplu, dacă România ar fi fost mai îndrăzneață, forțele aeriene moldovene ar fi putut avea în dotare avioanele subsonice de producție românească IAR-99 Șoim pentru misiunile de poliție aeriană și ar fi putut participa la ediția BIAS 2025, ceea ce ar fi reprezentat un simbol al susținerii românești.



Sursa articol