ANAF descoperă peste 100 de persoane care câștigă din videochat, o industrie încă evitată de autorități

Autoritățile fiscale din România au anunțat, la finalul anului trecut, descoperirea a peste o sută de persoane ce obțin venituri din activități de videochat, o industrie încă adesea privită cu reticență sau ignoranță de către stat. În total, au fost identificate 103 astfel de persoane la nivel național, un număr semnificativ pentru o activitate care, de multe ori, a fost practică clandestin sau abandonată în umbră, din cauza stigmatizării și a dificultăților în reglementare.

Repartizarea pe județe și implicarea ANAF

Potrivit informațiilor făcute publice la solicitarea unei publicații locale, inspectorii fiscali au reușit să identifice aceste persoane și să le cartografieze pe harta județelor din țară. Conform datelor interne ale ANAF, majoritatea acestor venitori provin din câteva regiuni, fiind concentrați în județe cu populație tânără și cu o piață de divertisment digital în plină expansiune. În special, județele din zona de nord-est și centru-raion, precum Cluj, Iași, și Timiș, au fost semnalate ca având un număr semnificativ de creator de conținut video pentru această activitate.

Este esențial de menționat că aceste cifre reflectă doar zeci de persoane legalizate sau cel puțin declarate, în condițiile în care industria videochat-ului înregistrează, de fapt, mult mai mulți practicanți, mulți dintre ei operând în clandestinitate sau fără formalizarea completă a statutului. În ultimii ani, autoritățile au făcut eforturi sporite pentru a demasca aceste activități, însă legea nu reglementează încă în mod clar și exhaustiv această industrie, lucru ce a favorizat ascunderea numerelor reale.

Contextul economic și social al activității de videochat

Videochat-ul, ca industrie, a crescut exponential în ultimul deceniu, atât ca volum de afaceri, cât și ca număr de angajați. Mulți tineri, în special femei, aleg această metodă de câștig pentru flexibilitatea oferită, dar și pentru posibilitatea de a lucra din confortul propriei case. Totuși, această activitate a fost adesea trecută cu vederea din cauza prejudecăților și a lipsei unor reglementări clare care să garanteze drepturile angajaților sau protecția fiscale a statului.

Din punct de vedere legal, în absența unor norme specifice, multe persoane preferă să-și păstreze activitatea la nivel informal, evitând astfel obligații fiscale și alte responsabilități. În ultimii ani, controalele ANAF au scopul de a identifica aceste venituri pentru a asigura colectarea impozitelor și a contribuțiilor sociale, precum și pentru a preveni evaziunea fiscală. În cazul celor 103 persoane identificate, verificările au fost făcute ca urmare a unor acțiuni de audit și de controle fiscale, dar cifrele reale, după estimările multor experți în domeniu, pot fi chiar mai mari.

De la stigmat la legiferare: provocări și perspective

Industria videochat-ului adesea se află în zona gri a legislației, fiind percepută atât ca o formă de muncă legitima, cât și ca o activitate ce trebuie reglementată pentru a proteja drepturile angajaților. Problema majoră rămâne lipsa unor norme clare, care să asigure transparența și controlul fiscal, dar și să ofere un cadru de protecție pentru practicanți.

În ultimele luni, discuțiile despre legalizarea sau reglementarea industriei au fost reluate în diverse cercuri decizionale. Autoritățile încearcă să găsească un echilibru între libertate economică și protecția socială, însă procesul încă întâmpină obstacole legislative și sociale.

Pe viitor, este de așteptat ca numărul de persoane declarate sau legalizate să crească, pe măsură ce clarificarea cadrului legislativ și conștientizarea publicului despre această industrie se intensifică. În același timp, presiunea pentru o fiscalizare mai riguroasă și pentru monitorizarea activităților online crește, având ca scop adaptarea legislației la noile realități ale muncii digitale.

În final, descoperirea celor peste o sută de persoane implicate în videochat reprezintă doar începutul unui proces mai amplu de reglementare și clarificare a statutului acestei activități inedite, care continuă să evolueze și să își câștige locul în peisajul muncii moderne din România.