Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că, după aderarea României la Uniunea Europeană, țara a gestionat în totalitate fonduri în valoare de 106 miliarde de euro, din care 71 de miliarde reprezintă beneficiul net pentru România. Sumele au fost utilizate pentru dezvoltarea națională, a explicat oficialul într-un eveniment recent.

El a subliniat că una dintre cele mai mari provocări pentru România, atât în trecut, cât și în prezent, a fost gestionarea fondurilor europene. În perioada anterioară, țara a avut o absorbție foarte bună a fondurilor, de aproape 98%. Chiar dacă a existat și dificultăți, precum depășirea perioadelor de contractare și supracontractarea fondurilor, standardul pentru atingerea performanței este ca România să contracteze între 150% și 200% din fondurile alocate pentru a asigura o absorbție de 100%.

Tanczos Barna a explicat că fondurile structurale și cele pentru Politica Agricolă Comună sunt esențiale pentru dezvoltarea României, întrucât altfel țara nu ar putea să își mențină competitivitatea atât pe plan european, cât și mondial.

El a apreciat că, deși proiectele din cadrul programelor regionale au avut un început mai lent, estimările indică faptul că România se va apropia de o absorbție de 100% în această perioadă de finanțare. În plus, pentru bugetul viitor pe perioada 2028–2034, vicepremierul a salutat recentle modificări privind reforma Politicii Agricole Comune, considerând că cel puțin 10% din fonduri vor fi dedicate dezvoltării rurale, agriculturii și industriei alimentare, ceea ce reprezintă o veste pozitivă pentru sector.

El a menționat că inițial, propunerea europeană a fost inacceptabilă pentru România, deoarece ar fi creat un dezavantaj important pentru dezvoltarea rurală, agricultură și industria alimentară. Cu toate acestea, recent, negocierile au adus concesii și modificări care vor asigura cel puțin 10% alocați pentru aceste domenii.

Tanczos Barna a adăugat că actualul program de finanțare pare mai promițător, iar în negocierile viitoare între Comisia Europeană și Parlamentul European, vor apărea și alte elemente care vor avantaja România.

El a afirmat că țara urmărește ca fondul de 60 de miliarde de euro destinat acestei perioade de programare să fie suficient de flexibil pentru a finanța sectoare prioritare. În același timp, fondurile de competitivitate, de unde se vor putea accesa bani direct de la Comisia Europeană, trebuie să țină cont de dezavantajele competitive ale statelor mai sărace, precum România, pentru a nondeforma competiția europeană.

De asemenea, clubul fermierilor români s-a exprimat recent împotriva propunerii Comisiei Europene din 16 iulie, criticând reducerile bugetare și limitările impuse reformei Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028–2034, pe motiv că acestea ar pune în pericol viitorul agriculturii autohtone și europene.



Sursa articol