Conform Playtech.ro: Vertijul brusc la pacienții cu boli cronice necesită investigații medicale de urgență pentru excluderea unui accident vascular cerebral (AVC), subliniază medicii. În cazuri de hipertensiune arterială, diabet sau fibrilație atrială, apariția bruscă a vertijului impune o evaluare neurologică rapidă și, ulterior, investigații imagistice cerebrale. Timpul este esențial în astfel de situații, deoarece o intervenție promptă poate face diferența în prognosticul pacienților.
Rezonanța magnetică cerebrală (IRM) joacă un rol crucial în evaluarea afecțiunilor trunchiului cerebral, cerebelului și a căilor vestibulare centrale. Această metodă imagistică poate detecta AVC-uri, dar și alte leziuni structurale, precum puseuri de scleroză multiplă sau tumori în fosa posterioară. Tomografia computerizată (CT) este utilă în urgențe, în special pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziuni mici în partea posterioară a creierului este mai redusă.
Cauze neurologice ascunse ale vertijului
Diagnosticul precis al vertijului necesită o anamneză detaliată și o examinare clinică amănunțită. Medicul evaluează modul de debut al simptomelor, durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate. Atunci când informațiile clinice nu sunt suficiente, investigațiile imagistice, în special IRM-ul cerebral, completează tabloul clinic și clarifică natura afecțiunii.
Scleroza multiplă, ca și AVC-ul, poate cauza vertij prin afectarea căilor vestibulare din trunchiul cerebral sau cerebel. La pacienții tineri, mai ales dacă vertijul este progresiv și se asociază cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, această afecțiune trebuie luată în considerare. Uneori, vertijul poate fi chiar prima manifestare a bolii. În cazul unui episod de vertij și diplopie, un IRM poate evidenția o leziune demielinizantă în trunchiul cerebral, explicând simptomele. Identificarea altor leziuni demielinizante specifice sclerozei multiple oferă informații importante despre extinderea procesului patologic dincolo de episodul acut.
Migrena vestibulară, o altă cauză frecventă
În practica clinică, există și cazuri de vertij persistent, chiar și luni de zile, fără a fi identificate leziuni neurologice structurale evidente. Aceste simptome pot fi întreținute de hipervigilență, anxietate și o sensibilizare a sistemelor vestibulare centrale. Aceste situații necesită o abordare complexă și echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Migrena vestibulară reprezintă o formă a migrenei în care principalul simptom nu este durerea de cap, ci vertijul. Persoanele afectate cel mai frecvent de acest tip de migrenă se încadrează în intervalul de vârstă 30-50 de ani, femeile fiind mai predispuse, adesea pe fondul fluctuațiilor hormonale. Această afecțiune subliniază complexitatea manifestărilor neurologice și necesitatea unei evaluări medicale comprehensive.
Sursa: Playtech.ro
