Anotimpurile se schimbă tot mai rapid: Verile se prelungesc dramatic
Verile se extind, iar trecerile dintre anotimpuri devin tot mai bruște, arată ultimele cercetări. Schimbările climatice au un impact major, cu consecințe directe asupra agriculturii, resurselor de apă, sistemelor energetice și sănătății populației. Zonele de coastă din emisfera nordică sunt cele mai afectate de această tendință.
Creșteri semnificative ale duratei verii
Studiile au analizat evoluția temperaturilor din perioada 1961-2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Cercetările au inclus și date din zece orașe importante de pe glob. Rezultatele arată o creștere constantă a duratei verii.
Între anii 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Studiile precedente, realizate până la începutul anilor 2010, indicau o creștere de doar patru zile pe deceniu. Această accelerare este un semnal clar al schimbărilor climatice.
Exemple concrete și implicații
Datele pentru unele orașe sunt chiar mai alarmante. În Sydney, Australia, verile durează acum circa 130 de zile, comparativ cu cele 80 de zile din anul 1990, înregistrându-se o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto, Canada, înregistrează o prelungire a verii cu opt zile la fiecare zece ani.
Consecințele acestei prelungiri sunt multiple și complexe. Fenomenul poate afecta momentul înfloririi plantelor, putând perturba interacțiunile cu polenizatorii. Culturile ar putea necesita semănare mai timpurie. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Regiunile cu climă temperată se confruntă cu temperaturi tot mai ridicate.
„Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”, arată autorul principal al studiului, Ted Scott. Această afirmație subliniază impactul extins al fenomenului.
O nouă abordare pentru definirea anotimpurilor
Pentru a reflecta mai precis realitatea, cercetătorii propun o nouă metodă de definire a anotimpurilor. Aceasta ar abandona calendarul, bazându-se pe depășirea pragului de temperatură medie istorică pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990.
O altă propunere include o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Datele indică faptul că, începând cu anul 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede comparativ cu perioada 1961–1990. Aceste schimbări metodologice pot oferi o imagine mai clară și mai relevantă a impactului schimbărilor climatice.
