Creșterea numărului de procese intentate împotriva companiilor de inteligență artificială (AI) din întreaga lume indică o schimbare semnificativă în peisajul tehnologic și juridic. În centrul acestor dispute, marile companii precum OpenAI, Microsoft, Google și Meta se confruntă cu acuzații legate de încălcări ale drepturilor de autor, practici monopoliste și alte probleme legale. Aceasta evidențiază necesitatea unei reglementări tot mai stricte și a unei atenții sporite asupra responsabilității în domeniul AI.

Peste 60 de procese active în prezent în Statele Unite vizează încălcări de drepturi de autor, de exemplu, acțiunile intentate de New York Times împotriva OpenAI și Microsoft. Aceste companii sunt acuzate că au folosit texte de presă pentru antrenarea modelelor de limbaj fără a obține licențe. Un caz notabil a fost cel al Getty Images, care a inițiat acțiuni în instanță împotriva Stability AI pentru extragerea și utilizarea imaginilor protejate. În același timp, Anthropic a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru utilizarea fără permisiune a unor cărți în trainarea chatbotului Claude, impunând un precedent important în domeniul drepturilor de autor în AI.

De asemenea, industria muzicală devine activă în procesul de reglementare, Sony Music, Universal Music Group și Warner Records intentând litigiile împotriva platformelor de muzică generate de AI, Suno și Udio, pentru remixarea melodiilor fără acordul artiștilor. În plus, disputa dintre Elon Musk și companiile Apple, respectiv OpenAI, scoate în evidență tensiunile legate de monopoluri și concurență neloială în sectorul AI, alimentate de acuzații de conspirație pentru blocarea inovatorilor.

H2: Europa și China intensifică controlul asupra AI

Uniunea Europeană adoptă o abordare strictă în reglementarea AI, prin Legea Europeană a Inteligenței Artificiale și proceduri legale, precum first-litigationul privind drepturile de autor în AI, în cazul Like Company versus Google Ireland. Autoritățile italiene au amendat chatbotul Replika pentru încălcarea confidențialității, iar Bruxelles-ul a derulat plângeri antitrust împotriva serviciului Google AI Overviews.

În China, tribunalul din Guangzhou a decis în 2024 și 2025 impotriva platformelor AI pentru încălcarea drepturilor de autor, în timp ce tribunalul din Beijing a stabilit că imitarea vocii prin AI încalcă drepturile personalității actorilor de dublaj, hotărâre considerată precedent pentru viitoare cazuri de acest tip.

H3: Impactul asupra inovației și investițiilor în AI

Valul de litigii determină companiile de AI să își ajusteze algoritmii, parteneriatele și strategiile de business. Resursele sunt direcționate spre apărare juridică și conformitate, ceea ce poate limita lansarea de noi produse și proiectele de cercetare. Startup-urile și laboratoarele academice, mai puțin finanțate, riscă să fie cele mai afectate, fiind nevoite să amâne sau să reducă proiectele inovatoare.

Unii analiziști consideră totuși că aceste dispute pot aduce beneficii pe termen lung, fiind o oportunitate pentru stabilirea unor reguli clare, protecția creatorilor și dezvoltarea standardelor de siguranță în AI. Sectorul rămâne atractiv pentru investitori, chiar dacă riscurile juridice sunt în creștere, conform unui sondaj eToro, în care 63% dintre români și 55% global așteaptă creșteri ale valorii acțiunilor companilor AI în 2025.

Concluzia
Procesele și reglementările tot mai stricte indică faptul că inteligența artificială trece de etapa de „vest sălbatic”, fiind supusă unei reglementări globale. Pentru a rămâne viabile, companiile de AI trebuie să urmărească evoluțiile juridice și să se adapteze, asigurând responsabilitate și transparență. Este important ca părțile interesate să continue informarea și monitorizarea acestor schimbări pentru a înțelege pe deplin impactul asupra industriei și inovării.