Fake news în timpul conflictelor: Cum pot fi păcăliți utilizatorii de internet
Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu a generat un val de informații false, cu imagini și videoclipuri care induc în eroare utilizatorii de internet. De la atacuri cu rachete trucate până la scene generate cu inteligență artificială, dezinformarea profită de momentele de criză pentru a se răspândi rapid pe platformele sociale. Experții în verificarea informațiilor avertizează asupra acestei tendințe, subliniind dificultatea de a distinge adevărul de fals.
Videoclipuri virale, dar false: Exemple concrete
Unul dintre exemplele recente a fost un videoclip distribuit pe platforma X (fostul Twitter) care pretindea că arată un atac cu rachete asupra unei baze militare israeliene. Materialul video, care a adunat peste 200.000 de vizualizări în câteva ore, s-a dovedit ulterior a proveni de la o explozie produsă în ianuarie într-un cazinou din orașul mexican Culiacán. Un alt clip, cu milioane de vizualizări, pretindea că surprinde bombardamente masive asupra orașului Tel Aviv, dar s-a dovedit a fi generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Conform verificărilor, un alt material, care arăta presupuse rachete iraniene pe cerul orașului Dubai, era de fapt un clip filmat în 2024, care prezenta atacuri asupra Israelului. „Acest videoclip, vizionat de peste cinci milioane de ori, pretinde că arată rachete balistice iraniene deasupra Dubaiului”, a scris utilizatorul Shayan Sardarizadeh pe X. „Dar clipul este vechi. A fost filmat în octombrie 2024, arătând rachete iraniene lansate spre Tel Aviv la acel moment.”
De ce se răspândesc rapid imaginile false
În perioadele de conflict, imaginile spectaculoase sau șocante sunt distribuite masiv pentru a atrage atenția și a genera emoții puternice. Interesul este dublu: atât susținătorii unei tabere, cât și ai celeilalte au de câștigat prin promovarea imaginilor care sugerează succes militar sau distrugeri majore. Algoritmii platformelor sociale amplifică acest fenomen, favorizând conținutul viral, indiferent de veridicitatea lui.
În plus, pe platforma X, statutul de cont verificat (bifa albastră) nu mai reprezintă o garanție a credibilității. Oricine poate obține acces la funcțiile premium plătind un abonament, iar unele conturi sunt chiar interesate să monetizeze conținutul viral. Această situație încurajează utilizatorii să distribuie materiale spectaculoase, indiferent dacă acestea sunt false sau manipulate.
Instrumente și recomandări pentru verificarea informațiilor
Pentru a combate dezinformarea, există instrumente care pot ajuta la verificarea conținutului generat cu inteligență artificială, cum ar fi tehnologia SynthID dezvoltată de Google sau platforme specializate în analizarea imaginilor. Totuși, chiar și aceste instrumente nu oferă întotdeauna răspunsuri certe. Din acest motiv, specialiștii recomandă verificarea informațiilor din mai multe surse înainte de distribuirea imaginilor sau videoclipurilor virale.
În contextul recent al tensiunilor din Orientul Mijlociu, experții au observat o creștere a apelurilor la precauție și la verificarea surselor informațiilor. Un purtător de cuvânt al unei organizații internaționale pentru drepturile omului a declarat că, în ultimele zile, numărul de sesizări privind dezinformarea a crescut cu peste 40% față de media lunară.
