Un nou val de înșelătorii vizează populația din România, acestea folosind în mod fraudulos numele și imaginea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). În acest context, atacatorii se prezintă fie ca reprezentanți ai instituției, fie utilizează identitatea digitală a acesteia pentru a înșela victimele. Fenomenul a crescut în intensitate în ultimele luni, fiind alimentat de evoluția tehnologică și de complexitatea noilor scheme de fraudare.

Atacul începe de obicei cu un apel telefonic, în care infractorii exploatează tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a manipula și masca identitatea apelului. Astfel, numărul afișat poate părea oficial sau asociat cu DNSC, iar victimele sunt induse în eroare cu promisiuni false de recuperare a banilor pierduți anterior în fraude. În plus, în unele situații, atacatorii folosesc mesaje pe WhatsApp sau alte platforme de mesagerie, ilustrate cu sigla DNSC și cu numele unor angajați reali, pentru a păcăli și mai mult.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează populația că instituția nu va solicita niciodată prin telefon informații confidențiale precum date bancare, parole sau coduri de autentificare. Toate suchile solicitări trebuie considerate tentative de fraudă, iar verificarea autenticității apelurilor este esențială pentru evitarea daunelor. În cazul primirii unei astfel de solicitări, recomandarea oficială este de a contacta direct instituția folosind datele oficiale publicate pe site-uri și de a nu furniza niciodată informații personale în fața unor cereri suspecte.

Pentru a se proteja de aceste atacuri, cetățenii trebuie să fie atenți la indicatorii de fraudă: termeni care induc urgența, greșeli de exprimare sau conturi neautentice. Este vitală păstrarea vigilenței și refuzul furnizării datelor sensibile prin telefon. În situația în care au fost totuși divulgate informații, bancile trebuie alertate imediat pentru blocarea accesului, iar incidentul trebuie raportat către DNSC pentru a ajuta la identificarea celor implicați.

Specialiștii subliniază că în fața acestor scheme sofisticate, cunoașterea și verificarea constantă sunt cele mai bune arme de protecție. În plus, monitorizarea evoluției tehnicilor de fraudare și informarea publicului sunt esențiale pentru reducerea riscurilor. În cele din urmă, responsabilitatea fiecăruia este de a discerne între un apel oficial și o tentativă de înșelătorie, pentru a nu cădea pradă escrocilor.

Într-un peisaj digital în continuă schimbare, menținerea vigilenței și actualizarea periodică a măsurilor de siguranță sunt obligatorii. Adaptarea și informarea continua rămân cheile pentru evitarea problemelor legate de fraudele cibernetice în România.