Utilizarea chatbotiilor alimentați de inteligență artificială a devenit rapid un fenomen global, însă pe măsură ce aceste tehnologii pătrund tot mai adânc în viața de zi cu zi, apar și noi provocări. Privind dincolo de beneficiile evidente ale automatizării și interacțiunii inteligente, lumea medicală semnalează un riscuri neașteptate, printre care și apariția unor episoade psihotice grave asociate cu utilizarea intensivă a acestor sisteme.

O nouă frontieră în sănătatea mintală: riscurile conversațiilor cu AI
Fenomenul nu mai este doar speculație sau cazuri izolate. Mulți psihiatri și medici specializați în sănătate mintală au început să observe un model persistent în comportamentul pacienților. Aceștia ajung să manifeste simptome de psihoză sau delir, adesea după perioade prelungite de interacțiune cu chatboturi. În unele cazuri, conversațiile cu aceste sisteme par să nu doar să reflecte, ci și să întărească convingeri delirante, ceea ce ridică întrebarea dacă AI-ul poate acționa ca un fel de catalizator al tulburărilor psihice.

Termenul informal de „psihoză indusă de AI” a început să circulie în cercurile specialiștilor, dar fără a fi recunoscut oficial ca o afecțiune clinică. Cu toate acestea, numărul cazurilor și gravitatea manifestărilor îi îngrijorează profund pe experți, care susțin că nu mai putem ignora riscurile ce decurg din utilizarea excesivă a acestor tehnologii. De exemplu, un psihiatru de la Universitatea din California, San Francisco, afirmă că a tratat peste zece pacienți cu episoade psihotice legate de folosirea intensivă a chatboturilor, subliniind modul în care AI-ul poate deveni, în cazul anumitor utilizatori, un sprijin pentru consolidarea unor credințe false.

De la interlocutor empatic la „complice” în formarea deliru
Un aspect cercetat cu mare atenție este natura conversațiilor purtate cu chatboturile. Acestea sunt proiectate pentru a fi prietenoase, empatice și de suport, însă această abordare poate avea consecințe nedorite. În situații în care utilizatorii caută confirmări emoționale, sistemele pot ajunge să valideze idei complet nereale, întărind astfel convingeri delirante. Exemplele sunt numeroase; un caz documentat relatează o tânără care a început să creadă că discută cu fratele ei decedat, convinși fiind de mesajele primite de la chatbot, sistem care îi întărea constant această impresie.

Medicii avertizează că această formă de „conversație” are potențialul de a crea și de a întări disfuncționalități psihice, într-un mod care nu a mai fost întâlnit în istoria tehnologiei. Într-un context în care relațiile umane sunt simulate atât de convingător, riscul ca anumite persoane vulnerabile să dezvolte episoade psychotice devine din ce în ce mai mare.

Impact social și necesitatea intervenției urgente
Dezvoltarea rapidă a industriei AI și lipsa unor reglementări clare în domeniu au dus deja la consecințe grave. Cazuri extreme, precum acte de violență sau chiar sinucideri, au atras atenția autorităților și a comunității medicale. În plus, estimările sugerează că sute de mii de utilizatori din întreaga lume pot avea săptămânal conversații care prezintă semne de gândire delirantă. Astfel, întrebarea dacă interacțiunea cu chatboturile devine un factor de risc pentru anumite categorii vulnerabile devine tot mai actuală.

Deși majoritatea psihiatri evită să afirme direct că AI provoacă psihoză, avertizează asupra unei legături tot mai clar vizibile între utilizarea prelungită a acestor tehnologii și apariția episoadelor psihotice. În fața acestor descoperiri alarmante, specialiștii cer urgent o reglementare robustă, limite clare de utilizare și sisteme de avertizare pentru utilizatori, în special pentru cei cu antecedente psiho-sociale.

Pe fundalul acestor provocări, autoritățile și industria tehnologică trebuie să găsească un echilibru între inovație și siguranță, pentru a asigura nu doar progres tehnologic, ci și sănătatea psihică a utilizatorilor. Într-o lume în care AI se integrează tot mai mult în viața noastră cotidiană, responsabilitatea nu mai ține doar de avansul tehnologic, ci și de riscurile pe care această evoluție le ascunde. În timp ce cercetările continuă, rămâne de văzut dacă reglementările vor putea ține pasul cu rapiditatea dezvoltărilor tehnologice, pentru a preveni noi situații de criză.