Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta în această săptămână, pentru a doua oară în ultimele trei luni, cu încercări de destituire atunci când Parlamentul European va supune la vot două moţiuni de cenzură. Cele două moţiuni au fost depuse de grupurile politice „Patrioţi pentru Europa” şi Stânga din PE. Ele vor fi prezentate luni în plenul PE reunit la Strasbourg.

Deși moţiunile de cenzură nu au aproape nicio şansă de a obţine majoritatea de două treimi din voturi necesare pentru destituirea preşedintei executivului Uniunii Europene, ele ar putea contribui la o destabilizare a Parlamentului European, a cărui susţinere este necesară pentru adoptarea legislaţiei europene. Președinta CE își va prezenta apărarea, după care fiecare grup politic îşi va spune opinia. Supunerea la vot a celor două moţiuni va avea loc joi, 9 octombrie.

Grupul „Patrioţi pentru Europa” condus de Jordan Bardella, șeful partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN), a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o „capitulare”. Manon Aubry, co-lidera grupului Stângii, a acuzat UE de „complicitate” la „genocidul” din Gaza. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins în mare parte o moţiune de cenzură a extremei drepte care a vizat-o pe şefa executivului european.

În această perioadă, Comisia Europeană se confruntă cu multiple provocări, inclusiv cu problema vaccinurilor în plină pandemie de coronavirus. Parlamentul European are un rol important în adoptarea legislaţiei europene, iar moţiunile de cenzură pot influenţa procesul decizional. Considerând recentele moţiuni de cenzură, este important să se urmărească evoluţiile politice și să se evalueze impactul lor asupra politicii europene. Este esențial să se acorde atenție dezbaterilor și voturilor care vor avea loc în Parlamentul European, deoarece acestea pot avea consecințe semnificative pentru Uniunea Europeană.