Bucureștiul, cea mai vulnerabilă capitală europeană în fața seismelor
Capitala României se confruntă cu un risc seismic major, fiind considerată în prezent orașul european cel mai expus la cutremure. Cu peste două milioane de locuitori, mulți dintre ei trăiesc sau își desfășoară activitatea în apropierea clădirilor cu un grad ridicat de vulnerabilitate. La aproape 50 de ani de la cutremurul din 1977, consolidările întârzie, iar numărul imobilelor periculoase crește.
Mii de clădiri prezintă un risc major
Conform datelor oficiale, peste 400 de clădiri din București au fost expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic, cea mai ridicată categorie de pericol. Majoritatea acestora se află în centrul orașului. Specialiștii avertizează însă că numărul real al clădirilor vulnerabile este mult mai mare. Estimările indică faptul că între 2.000 și 3.000 de imobile ar putea suferi daune majore sau chiar să se prăbușească în cazul unui seism puternic.
Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondatorul Re Rise, explică amploarea problemei: „Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ’77, deci cam 10%. Acum clădirile problemă pe care le avem sunt undeva la 2.000, poate chiar 3.000. Putem vorbi de 200-300 de clădiri care ar pica”.
Un pericol zilnic pentru bucureșteni
Pericolul nu este doar teoretic. Pentru mulți locuitori ai Capitalei, riscul este prezent în fiecare zi. Un angajat care lucrează într-o zonă cu clădiri degradate relatează: „E un pericol public. Eu lucrez aici alături și au fost dăți când am trecut pe aici și au căzut bucăți. Zilnic cad bucăți. Lucrez de 5 ani aici și nu s-au făcut niciodată reparații. În urmă cu vreo 10 ani a căzut clădirea din capăt”.
Și locuitorii din clădirile cu risc seismic se confruntă cu incertitudinea: „Blocul are peste 100 de ani. A fost expertizat și e posibil să intrăm în niște fonduri și, într-un an, doi, trei sau patru, să beneficiem de consolidare”, spune Camelia, locuitor al Sectorului 2. De asemenea, clădiri publice importante, precum teatre sau spitale, sunt incluse în lista celor cu risc seismic, ceea ce ar complica intervenția autorităților în cazul unui cutremur.
Lucrările de consolidare, un proces lent
În prezent, în București sunt active doar 14 șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, majoritatea în zona centrală. Autoritățile estimează că șapte dintre acestea vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an. Se preconizează deschiderea a încă 15 șantiere în 2027, cu finanțare din bugetul local, din Planul Național de Redresare și Reziliență sau din Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat că statul oferă acum condiții mai avantajoase pentru proprietarii care doresc să își consolideze clădirile. „Bucureștiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult. Statul român nu mai cere cetățenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani înstrăinezi acel imobil, atunci proporțional va trebui să plătești înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, se consideră investiția statului în siguranța cetățeanului”, a explicat ministrul. În ultimii 30 de ani, a fost consolidat doar aproximativ 1% din totalul clădirilor cu risc seismic.
