Consumul de tutun și produse alternative în rândul adolescenților din România rămâne la un nivel alarmant, iar tendințele nu indică o scădere semnificativă. Potrivit ultimului raport „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat recent de Ministerul Sănătății, aproape un sfert dintre tinerii din țară continuă să consume tutun în diverse forme, inclusiv țigări tradiționale, țigări electronice și vape. Aceste cifre, consemnate în perioada 2014-2022, indică o situație îngrijorătoare, dat fiind că nu există semne de reducere a acestor obiceiuri, chiar dacă în ultimele ani s-au intensificat campaniile de informare și măsurile de control.

Tendințe stabile în consumul de tutun în rândul adolescenților români

Deși autoritățile și specialiștii în sănătate publică au întreprins numeroase inițiative pentru a limita accesul tinerilor la țigări și produse alternative, rezultatele nu sunt tocmai convingătoare. În ultimii opt ani, procentul tinerilor între 15 și 19 ani care declară că fumează cel puțin ocazional a rămas aproape constant, apropiindu-se de 23%. Această stabilitate a fost observată atât în rândul consumului de țigări clasice, cât și în cadrul utilizării țigărilor electronice sau a dispozitivelor vape. În contextul creșterii popularității acestor produse, datele indică faptul că, pentru tineri, ele reprezintă o alternativă acceptată social, chiar dacă riscurile pentru sănătate sunt tot mai bine documentate.

Pericolul produselor alternative, de neglijat

Deși țigările electronice și vape-ul sunt promovate ca fiind mai sigure decât țigările obișnuite, specialiștii trag semnale de alarmă asupra riscurilor pe termen lung asociate acestor produse. Potrivit raportului, mulți adolescenți cred că aceste dispozitive sunt inofensive sau mai puțin dăunătoare, ceea ce poate duce la o creștere a numărului de utilizatori. În plus, popularitatea lor nu arată semne de diminuare, ba chiar în unele zone s-au înregistrat creșteri în utilizare, ceea ce sugerează că mesajele de prevenire trebuie reevaluate și intensificate.

Context și provocări în combaterea consumului de tutun la tineri

Situația din România reflectă problemele întâmpinate de alte state europene în încercarea de a reduce consumul de tutun în rândul tinerilor. În ciuda legislației stricte și a campaniilor de informare, obiceiurile de consum sunt adânc înrădăcinate, iar tentația de a încerca produse noi, aparent mai „cool”, face dificilă implementarea unor măsuri eficiente. În plus, pandemia de COVID-19 a contribuït indirect la creșterea utilizării de vaping, ca o formă de gestionare a stresului sau plictiselii, mai ales în rândul adolescenților.

Ce urmează pentru sănătatea tinerilor români?

Experții cer accentuarea eforturilor de educare a tinerilor cu privire la riscurile reale ale consumului de tutun și produse alternative. Măsurile de control ar trebui să fie completate de campanii de conștientizare adaptate noii generații, utilizând canalele pe care aceștia le accesează frecvent. În același timp, se impune o monitorizare mai strictă a piaței produselor pentru a preveni apariția pească a unor noi forme de consum, care ar putea deveni o problemă majoră pentru sănătatea publică.

Pe fondul acestor provocări, autoritățile și societatea civilă trebuie să colaboreze pentru a contracara această tendință și pentru a proteja sănătatea generațiilor viitoare. Deși ultimele cercetări arată că nu s-a redus încă amploarea consumului, există speranța că prin măsuri inteligente și coerente, situația poate fi schimbată în bine. În contextul global, România trebuie să găsească soluții adaptate, pentru a combate nu doar consumul, ci și felul în care acesta evoluează, pentru a preveni o eventuală epidemie de dependență în rândul tinerilor.