Universitatea „Transilvania” din Brașov a instituit recent o interdicție totală asupra utilizării instrumentelor de inteligență artificială, precum ChatGPT, Gemini, Claude și DeepSeek, în redactarea lucrărilor academice. Măsura are scopul de a preveni plagiatul și frauda universitară, însă a generat reacții diferite în rândul studenților, care se tem de posibilitatea abuzurilor și de interpretări arbitrare. În contextul provocărilor create de rapiditatea avansului tehnologic, instituțiile de învățământ superior trebuie să găsească echilibrul între protejarea integrității academice și adaptarea la noile realități digitale.

Noile reguli, intrate în vigoare din startul anului universitar, precizează o procedură clară pentru cazurile suspecte de folosire a AI-ului. În cazul unei suspiciuni, profesorii trebuie să întocmească un proces-verbal de fraudă și să îl înainteze Consiliului facultății. Deciziile finale aparțin decanului, care poate decide sancțiuni variind de la avertisment până la exmatriculare.

Ceea ce a stârnit cele mai multe controverse este formularea conform căreia constatarea abaterilor revine cadrelor didactice, bazându-se pe propriul discernământ și pe evidențe. Această prevedere ridică preocupări legate de potențialul abuz sau de subiectivitatea deciziilor, mai ales în lipsa unor instrumente obiective de verificare.

Mulți studenți afirmă că această interdicție reprezintă o măsură disproporționată într-un context în care tehnologia devine tot mai accesibilă. Ei atrag atenția asupra riscului de a fi acuzați pe nedrept dacă profesorii nu dispun de competențe tehnice suficient de avansate. Discrepanța între nivelul de digitalizare al studenților și al profesorilor accentuează această problemă, provocând anxietate și neîncredere.

Pentru a evita riscurile abuzurilor, mulți propun înlocuirea interdicției totale cu alternative precum formarea unei comisii de etică AI, care să evalueze corect utilizarea tehnologiei în proiecte. O altă soluție sugerată este modificarea metodologiei de evaluare, optând pentru examene practice sub supraveghere directă, eliminând astfel posibilitatea folosirii AI-ului în procesul de redactare.

Decizia Universității „Transilvania” readuce în discuție modul în care mediul academic trebuie să mențină integritatea intelectuală în era digitală. În același timp, evidențiază necesitatea unui dialog transparent între profesori și studenți, precum și implementarea unui sistem de evaluare clar și obiectiv.

Este esențial ca universitățile să continue monitorizarea evoluției tehnologiei și să adapteze politicile academice în mod echilibrat. În contextul digitalizării accelerate, informarea continuă devine cheia pentru gestionarea corectă a acestor provocări.