Un vulcan din Japonia, responsabil pentru una dintre cele mai mari erupții din istoria cunoscută, se reumple lent cu magmă, dezvăluie un nou studiu. Cercetările oferă informații valoroase despre ciclurile erupțiilor vulcanice, sprijinind eforturile de a prezice erupțiile viitoare cu mai multă precizie. Descoperirile au fost publicate în revista științifică Communications Earth & Environment.

Erupția Akahoya: Un dezastru de proporții

Acum aproximativ 7.300 de ani, vulcanul Kikai Caldera, situat în largul insulei Kyushu, a erupt într-un mod catastrofal. Erupția Akahoya a eliberat aproximativ 160 de kilometri cubi de rocă, depășind de peste 11 ori volumul expulzat de vulcanul Novarupta în 1912 și de 32 de ori pe cel al vulcanului Pinatubo în 1991. Explozia a acoperit o suprafață de 4.500 de kilometri pătrați cu material vulcanic, o arie mai mare decât Londra, și a trimis fluxuri piroclastice pe distanțe considerabile. Cenușa vulcanică, numită tephra, a afectat mari părți din Japonia și Peninsula Coreeană.

Erupția a avut un impact devastator asupra populației. Se estimează că membrii culturii Jōmon, care locuiau în Japonia în acea perioadă, au fost grav afectați. Având în vedere densitatea populației actuale, o erupție similară ar putea avea consecințe mult mai grave. Kikai Caldera este una dintre numeroasele caldere, cratere uriașe și adânci, comparabile cu Yellowstone din America de Nord și Toba din Indonezia, vulcani cunoscuți pentru erupțiile lor puternice.

Mecanismele erupțiilor vulcanice

Studiul recent a folosit o serie de tehnici avansate pentru a analiza Kikai Caldera. Cercetătorii au folosit nave de cercetare echipate cu tunuri cu aer și zeci de seismo-metri plasați pe fundul oceanului. Prin măsurarea impulsurilor seismice, au reușit să identifice o cameră magmatică uriașă sub vulcan. Analizele chimice au indicat faptul că magma prezentă în prezent are o compoziție diferită față de materialul erupției Akahoya.

Acest lucru sugerează că magma actuală este nou injectată. Coautorul studiului, Seama Nobukazu, geofizician la Universitatea Kobe din Japonia, a declarat că este esențial să înțelegem modul în care se acumulează cantități mari de magmă pentru a explica erupțiile gigantice. Cercetătorii au propus un model de reinjectare a magmei care ar putea explica mecanismele din spatele erupțiilor.

Urmărirea viitoarelor erupții

Scopul final al cercetărilor este de a îmbunătăți monitorizarea indicatorilor cruciali pentru prezicerea erupțiilor vulcanice. Amplasarea subacvatică a vulcanului Kikai Caldera permite cercetări sistematice. Noua cercetare oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care vulcanii gigantici, cum este Kikai, se pot reactiva.