O catastrofă demografică misterioasă a zguduit Europa în Neolitic, acum 5.000 de ani, dezvăluie cercetările recente. Un studiu aprofundat, bazat pe analiza ADN-ului antic, a elucidat transformări radicale în structura populației, ridicând întrebări despre cauzele exacte ale acestui declin.
nn
O echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt din Franța. Rezultatele au arătat o ruptură genetică clară între locuitorii din două perioade diferite. Această descoperire sugerează o perturbare majoră, care a dus la dispariția unei populații și la apariția alteia.
nn
Evenimentul, cunoscut sub numele de „declinul neolitic”, a avut loc în jurul anului 3000 î.e.n. Înainte de această perioadă, populațiile crescuseră, agricultura înflorea, iar tehnologia avansa. Cu toate acestea, ceva a declanșat o schimbare bruscă. În multe regiuni, populațiile locale de fermieri au dispărut, fiind înlocuite de oameni cu origini din stepele eurasiatice.
nn
Un mormânt, o poveste în două părți
nn
Mormântul de la Bury, situat la nord de Paris, a fost un loc de înmormântare colectivă în timpul acestei perioade de tranziție. Rămășițele au fost îngropate în două faze distincte, separate de o pauză de secole. Această pauză coincide cu declinul neolitic. Analiza ADN a dezvăluit că populația dinainte de declin nu era înrudită genetic cu cea care a urmat.
nn
Prima fază a înmormântărilor, datând din perioada 3200-3100 î.e.n., a prezentat un număr neobișnuit de mare de persoane decedate la o vârstă fragedă. „Acest tipar de mortalitate nu este ceea ce ne așteptăm să vedem într-o populație normală și sănătoasă”, a subliniat arheologul Laure Salanova. Cercetătorii sugerează că ar fi putut avea loc un eveniment catastrofal, precum o boală, o foamete sau un conflict.
nn
Posibile cauze ale declinului
nn
Cea de-a doua fază a înmormântărilor a relevat legături genetice puternice cu sudul Franței și Peninsula Iberică. Aceasta sugerează o migrație și o recolonizare din acele regiuni spre Bazinul Parisului după declinul neolitic. Cauza exactă a acestei perturbări rămâne neclară.
nn
Cercetătorii au descoperit ADN de la mai multe bacterii patogene în rămășițe, inclusiv Yersinia pestis, microbul care a provocat Moartea Neagră, și Borrelia recurrentis, responsabilă pentru febra recurentă. „Prezența ADN-ului patogen arată că bolile infecțioase afectau populațiile umane în acea perioadă”, a explicat geneticianul Martin Sikora. Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine că ciuma a fost singura cauză a colapsului.
nn
Datele de mediu sugerează că pădurile au început să crească din nou în această perioadă, ocupând terenurile agricole, ceea ce implică o scădere a activității umane. Relațiile dintre persoanele decedate au fost, de asemenea, revelatoare. Înainte de declin, indivizii erau strâns înrudiți, sugerând comunități unite. După declin, legăturile au fost mai slabe, indicând o scădere a densității populației.
nn
Studiul, publicat în Nature Ecology & Evolution, scoate la iveală o perioadă de turbulențe care a afectat întregul continent european.
