Ușile „șterg” memoria: Cum funcționează creierul nostru
Cercetările recente arată că simpla trecere printr-o ușă poate afecta capacitatea noastră de a ne aminti. Fenomenul, cunoscut sub numele de „efectul pragului”, sugerează că creierul nostru nu stochează informațiile ca un film continuu, ci mai degrabă ca o serie de „episoade” separate, fiecare asociat cu un context specific.
Când pășim într-o altă încăpere, creierul interpretează acest moment ca o graniță, un nou „capitol” care se deschide, cu scopul de a procesa informații relevante pentru noul context. Acest mecanism poate explica de ce uităm adesea motivul pentru care am intrat într-o cameră, imediat ce trecem pragul alteia.
De ce uităm după ce trecem de un prag
Psihologii au identificat că, în momentul în care intrăm într-un spațiu nou, creierul nostru se concentrează pe actualizarea informațiilor necesare pentru acel mediu. Intenția inițială, de exemplu, de a lua o carte, rămâne „închisă” în „capitolul” precedent. Astfel, este nevoie de un efort suplimentar pentru a accesa acea informație. De aceea, ne întoarcem adesea la punctul de plecare, sperând să ne aducem aminte de ce am plecat. De cele mai multe ori, amintirea revine abia în momentul în care reintrăm în spațiul inițial.
Așadar, nu este vorba despre o memorie slabă, ci despre modul în care creierul nostru organizează și prioritizează informațiile. În efortul de procesare eficientă a cantității uriașe de informații cu care ne confruntăm zilnic, creierul nostru folosește acest mecanism de „împachetare” și „arhivare” a informațiilor.
Cum prevenim „efectul pragului”
„Efectul pragului” este mai pregnant când facem mai multe lucruri concomitent, suntem obosiți sau stresați, sau când informația pe care încercăm să o reținem nu este clar fixată în memorie. Dar există metode simple pentru a minimiza acest efect frustrant.
Putem repeta în gând, sau chiar cu voce tare, intenția noastră, putem asocia o acțiune cu un obiect sau putem face o scurtă pauză pentru a ne concentra înainte de a trece printr-un prag. Astfel, creierul nostru are mai multe șanse să memoreze intenția inițială și să o acceseze cu ușurință.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat recent un program pentru îmbunătățirea infrastructurii digitale în școli, subliniind importanța unei bune organizări a informațiilor în era digitală, similară modului în care creierul uman gestionează fluxul de date.