Uniunea Europeană încearcă să ţină pasul cu evoluțiile rapide ale inteligenței artificiale, în special în ceea ce privește ChatGPT, cel mai utilizat chatbot AI din lume. În ciuda existenței unei legislații digitale robuste, gestionarea riscurilor asociate acestei tehnologii rămâne o provocare pentru autoritățile europene, având în vedere numărul mare de utilizatori și potențialele probleme generate de modelele lingvistice mari.

Capacitatea de a controla toate aspectele utilizării ChatGPT devine tot mai complexă, având în vedere faptul că peste 120 de milioane de europeni folosesc lunar funcții ale platformei. Cu toate acestea, legea digitală a UE, valabilă din 2024, nu a fost concepută inițial pentru a acoperi chatboții cu inteligență artificială, ceea ce poate limita eficacitatea regulamentelor în domeniu.

Aspecte critice, precum conversațiile despre sinucidere, reprezintă un test important pentru reglementări. Potrivit unor documente ale OpenAI, 1,2 milioane de utilizatori discută săptămânal despre astfel de subiecte sensibile cu ChatGPT, iar compania admite că modelul poate avea comportamente problematice în anumite cazuri rare.

Experții avertizează că, pentru companii precum OpenAI, respectarea strictă a noilor reglementări UE poate fi dificilă. Mathias Vermeulen, avocat specializat în drept digital, afirmă că aceste firme trebuie să își îmbunătățească considerabil performanța pentru a respecta noile standarde, fiind posibil ca unele aspecte să fie gestionate abia după o perioadă de ajustare, până în 2026.

Deși ChatGPT nu a fost prevăzut explicit de legislația digitală a UE, cifrele de utilizare sugerează că platforma ar putea fi considerată o platformă online foarte mare sau un motor de căutare, caz în care riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. Specialiști precum Martin Husovec menționează că această platformă s-ar încadra în limbajul specific al legislației, însă deciziile finale ale Comisiei Europene vor determina modul de reglementare.

Un aspect esențial în procesul de reglementare îl reprezintă modaliitatea în care ChatGPT va fi definit în cadrul Legii privind serviciile digitale. Opinia multor experți este că, în funcție de deciziile autorităților, platforma poate fi restrânsă la funcționalitățile de căutare sau poate fi considerată un motor de căutare, ceea ce va influența semnificativ modul în care trebuie să respecte noile reguli și cerințe de transparență și siguranță.

În privința provocărilor, este clar că gestionarea riscurilor sau dezvoltarea unor reglementări adaptate pentru inteligența artificială va necesita timp și efort continuu. Sectorul și autoritățile europene trebuie să urmărească evoluțiile tehnologice pentru a asigura un echilibru între inovație și siguranță, în condițiile în care utilizarea chatboților AI devine din ce în ce mai răspândită în viețile cotidiană.