Uniunea Europeană a intrat în tumultul noii epoci digitale, unde inteligența artificială și chatboții devin tot mai prezenți în viețile noastre virtuale. Într-un context în care acestea devin instrumente de influență și, uneori, de răspândire a conținutului ilegal sau dăunător, Bruxelles-ul a decis să își asume o poziție mai fermă. Recent, autoritățile europene au anunțat o investigație amplă vizând platforma X (fostul Twitter), focalizată pe modul în care a fost integrat și utilizat chatbotul Grok în ecosistemul social-media.

Riscurile sistemice ale AI-ului în social media

Investigația, declanșată sub umbrela Digital Services Act (DSA), nu se limitează la identificarea unor postări sau imagini izolate. Ea se axează pe riscurile generate de modul în care aceste platforme gestionează conținutul la scară largă. Concret, autoritățile doresc să afle dacă X a efectuat evaluări serioase înainte de lansarea funcției și dacă a implementat măsuri eficiente pentru reducerea riscurilor. În cazul în care aceste măsuri au fost suficiente, totul este în regulă, dar dacă nu, riscă sancțiuni sau restricții suplimentare.

Comisia Europeană susține că nu este vorba doar despre prevenirea conținutului ilegal, ci despre evitarea unui efect de domino, provocat de sistemele algoritmice și de modul în care utilizatorii interacționează cu acestea. În ultimele săptămâni, s-a vorbit intens despre volumele enorme de imagini sexualizate generate de inteligența artificială, unele chiar cu conținut ilegal, și despre lipsa de măsuri concrete din partea platformei pentru a stopa fenomenul.

Ce schimbări a implementat X – și dacă acestea sunt suficiente

După valul de critici, X a început să ia măsuri pentru a controla fenomenul. Platforma a restricționat anumite funcții pentru utilizatorii plătitori și a introdus interdicții clare pentru solicitările care vizează conținut sexualizat și persoane reale. Deși aceste măsuri sunt apreciate, autoritățile europene lasă de înțeles că reactivitatea a venit prea târziu, iar reparațiile nu vor fi suficiente dacă nu există o abordare proactivă.

Pentru Comisia Europeană, nu e suficientă simpla eliminare a conținutului problematic după apariție. Regulamentul prevede obligația platformelor foarte mari de a-și evalua și gestiona riscurile încă de la început, inclusiv cele generate de algoritmi sau de comportamentul utilizatorilor. În cazul scandalului îngrijorător despre imaginile generate de inteligența artificială, această responsabilitate devine și mai stringândă, mai ales dacă volumele de conținut nociv sunt atât de mari, încât pare imposibil de controlat.

Contextul geopolitic și tensiunile dintre UE și SUA

Investigația asupra X nu trebuie privită doar ca un simplu control de rutină. Ea face parte dintr-un război mai amplu între Europa și Statele Unite privind modul în care tehnologia trebuie reglementată. În timp ce UE insistă pe responsabilitate legală și prevenție, Statele Unite, reprezentate de influenceri precum Elon Musk, se tem de cenzură excesivă și limitarea libertății de exprimare.

Acest conflict mai amplu se reflectă și în alte țări, unde autoritățile își cresc temerile legat de modul în care platformele majore manipulează conținutul și răspândesc dezinformarea, în special în mediul online. În plus, recentele amenzi și anchete ale autorităților europene, precum cea de 120 de milioane de euro împotriva lui X, arată că presiunea devine tot mai mare pentru controlul asupra platformelor digitale.

Responsabilitatea utilizatorilor și protecția digitală

În aceste condiții, rolul fiecărui utilizator devine vital. Într-un mediu în care conținutul generat de inteligența artificială poate fi atât de real încât să inducă în eroare sau să răspândească ilegalități, cei care interacționează trebuie să fie mai atenți ca oricând. Raportarea conținutului suspect, evitarea redistribuirii materialelor problematice și ajustarea setărilor de confidențialitate devin pași esențiali pentru a combate răspândirea involuntară a materialelor dăunătoare.

De altfel, aceste măsuri de autoapărare, regulate de legislația europeană, speră să limiteze daunele provocate de generatoarele automate de conținut, dar și să promoveze o utilizare mai responsabilă a tehnologiei emergente. În timp ce autoritățile își intensifică controlul, se pare că pe termen lung, responsabilitatea le revine și fiecărui utilizator în parte, pentru a menține internetul un spațiu mai sigur și mai etic.

Între timp, poziția UE rămâne clară: tehnologia trebuie să fie folosită pentru a îmbunătăți societatea, nu pentru a-i submina valorile fundamentale. Iar perspectiva unei reglementări mai stricte și a monitorizării continue ar putea schimba, în cele din urmă, modul în care platformele globale gestionează conținutul pe care îl pun la dispoziția utilizatorilor lor.