Uniunea Europeană continuă să își intensifice acțiunile împotriva giganților tehnologici, în special în contextul investigațiilor antitrust și al presiunilor asupra companiilor care dominează dispariția multor segmente cheie ale pieței digitale. În centrul recentelor evenimente se află Meta Platforms, compania mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, care se confruntă cu o nouă serie de acuzații legate de practicile sale monopoliste în domeniul aplicațiilor de mesagerie și al inteligenței artificiale.

Provocări pentru monopolul Meta în piața de mesagerie și AI

Autoritățile de concurență din Uniunea Europeană au trimis companiei americane o „declarație de obiecții”, un pas formal semnificativ în cadrul investigației antitrust. Aceasta constituie un avertisment oficial și oferă companiei ocazia de a răspunde și de a-și prezenta punctul de vedere. În centrul controverselor se află modul în care Meta gestionează conexiunea la asistenții de inteligență artificială produși de alte companii, precum și posibilitatea utilizatorilor de a accesa aceste opțiuni.

Comisarul responsabil de concurență, Teresa Ribera, a declarat că „Nu putem permite companiilor tehnologice dominante să își folosească ilegal poziția pentru a-și crea un avantaj incorect”. Ea a adăugat că autoritățile analizează posibilitatea adoptării unor măsuri interimare pentru a împiedica închiderea pieței și pentru a asigura păstrarea accesului pentru competitori în timpul anchetei, evitând astfel o afectare ireversibilă a concurenței.

Contextul și implicațiile pe termen lung

Investigația se concentrează asupra Spațiului Economic European (SEE), ce include cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia. În afară de acestea, Italia a demarat separat propria anchetă încă din iulie, semn că autoritățile europene urmăresc să adreseze comunele și diferite perspective asupra practicilor companiilor de tehnologie.

Meta este considerată probabil dominantă pe piața aplicațiilor de mesagerie pentru consumatori în această regiune, iar acuzațiile aduse companiei vizează restricții impuse competitorilor, în contextul în care Bruxellesul o suspectează de abuz de poziție dominantă. În particular, autoritățile europene acuză Meta că refuză accesul altor firme la anumite funcții esențiale ale platformelor sale, ceea ce ar putea limita inovația și diversitatea concurențială.

Reprezentanții Meta au respins aceste acuzații, susținând că nu există motive pentru intervenții din partea Uniunii Europene. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat că utilizatorii dispun de „multe opțiuni” pentru aplicații de inteligență artificială și că interfața pentru comunicare comercială nu ar juca un rol deciziv în distribuția acestor asistenți AI. În opinia Meta, logica Bruxellesului nu se bazează pe o evaluare corectă a importanței punctelor de acces.

Conflictul UE – Big Tech și tensiunile geopolitice

Această investigație reprezintă o etapă în lupta tot mai acerbă dintre Uniunea Europeană și marii giganți tehnologici, mai ales cei cu sediul în Statele Unite. În ultimii ani, UE a intensificat controalele asupra practicilor prevedente în domeniul digital, într-un context în care companii precum Meta, Google sau Apple sunt tot mai suspectate de monopolizare, de blocarea concurenței și de utilizarea de tactici anti-competitive.

De asemenea, Meta se află sub lupa autorităților europene și pentru alte probleme legate de riscurile dependenței pe care le pot crea rețelele sociale, în special în cazul tinerilor și al copiilor. În plus, compania contestă o amendă de 200 de milioane de euro aplicată anul trecut pentru politica sa de alegere a abonamentelor și a conținutului, continuând astfel o serie de dispute legale cu autoritățile de reglementare din Bruxelles.

În ciuda presiunilor și a tensiunilor geopolitice, tot mai mulți analști consideră că aceste investigații pot reprezenta începutul unei noi epoci pentru modul în care tehnologia este reglementată la nivel global. Cu toate că termenul pentru finalizarea acestor cercetări nu a fost fixat încă, perspectivele indică o posibilă reglementare mai strictă și o definire mai clară a limitelor pentru practicile dominante ale marilor corporații tech, pe măsură ce autoritățile europene încearcă să impună reguli mai dure în domeniu.