Dependenta crescândă a Europei de gazele lichefiate din SUA îngrijorează Bruxelles-ul în contextul tensions geopolitice și al amenințărilor președintelui Trump

Europa pare să pășească cu o oarecare reținere în criza energetică care a fost amplificat de relațiile tensionate dintre Statele Unite și blocul comunitar. La puțin timp după declarațiile controversate ale fostului președinte Donald Trump, care a amenințat cu preluarea Groenlandei, oficialii europeni devin tot mai îngrijorați de dependența de gazele naturale lichefiate (GNL) importate din SUA. În cadrul unui discurs recent, comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a atras atenția asupra vulnerabilităților energetice la nivel european, accentuând faptul că blocul comunitar riscă să devină tot mai dependent de o resursă care devine tot mai strategică și geopolitic sensibilă.

Creșterea importurilor de GNL și riscurile asociate

În ultimii ani, Europa a investit masiv în infrastructura necesară pentru importul și utilizarea gazelor naturale lichefiate, pentru a-și diversifica sursele de energie și a reduce dependența de Rusia, care a fost mult timp principalul furnizor. Au fost încheiate acorduri cu companii din SUA și Qatar, însă această strategie vine cu riscuri ce țin de lipsa unui control total asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor pe piața globală.

Jorgensen a subliniat că, deși diversificarea este o prioritate majoră, dependența de gazele importate din America de Nord “a devenit tot mai evidentă” și trebuie gestionată cu maximă atenție. “Blocul nostru trebuie să evalueze dacă această dependență excesivă nu devine o vulnerabilitate majoră în contextul tensiunilor geopolitice și al volatilității pieței globale de energie”, a declarat oficialul european.

Amenințările geopolitice și impactul asupra strategiei energetice europene

Declarația lui Jorgensen survine pe fondul unui mediu geopolitic tensionat, în care Statele Unite, dar și alte puteri, tratează cu suspiciune și uneori cu ostilitate dependența de resurse energetice externe. După declarațiile de preluare a Groenlandei, un stat cu importante resurse naturale și strategice, acțiunile și retorica președintelui Trump au transmis un mesaj clar despre cât de vulnerabilă poate deveni Europa dacă nu diversifică și mai mult sursele de aprovizionare cu energie.

Experții afirmă că, în condițiile în care prețurile GNL devin tot mai volatile din cauza tensiunilor politice și a cererii crescute pe plan global, Europa trebuie să pună la punct un plan pe termen lung pentru a-și asigura independența energetică. În același timp, infrastructura de stocare și de transport trebuie consolidată pentru a face față noilor provocări, iar investițiile în surse alternative, precum energia verde, trebuie să fie accelerate.

Contextul european: provocări și perspective

Pentru Uniunea Europeană, această situație reprezintă o dublă provocare: în fața creșterii prețurilor și a riscurilor geopolitice, trebuie să protejeze interesele economice și de securitate energetică ale statelor membre. În același timp, aderarea la Planul European de Neutralitate Carbone și angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră impun o reevaluare a strategiei de aprovizionare cu energie.

Deși parteneriatele cu Statele Unite pentru importul de GNL au fost binevenite ca soluție de emergență, Bruxelles-ul trebuie să echilibreze acest interes cu ambițiile de a deveni mai independente de resurse externe. În lipsa unor soluții rapide și certe, riscul ca Europa să devină unul dintre cei mai vulnerabili jucători pe scena energetică mondială rămâne actual, iar criza energetică poate escalada în următoarele luni.

Pe măsură ce tensiunile internaționale continuă să crească, Uniunea Europeană va trebui să găsească soluții durabile pentru a-și asigura stabilitatea energetică, în timp ce va urmări cu atenție orice evoluție în relațiile dintre Statele Unite și alte state importatoare de GNL. În această ecuație complexă, diversificarea surselor și investițiile în tehnologii alternative rămân singurele variante viabile pentru a evita situațiile de criză și pentru a-și păstra autonomia energetică.