Uniunea Europeană se pregătește să revizuiască normele stricte privind protecția datelor personale pentru a sprijini dezvoltarea industriei de inteligență artificială (AI) și a menține competitivitatea economiei pe plan global. Propunerea, denumită „pachetul digital omnibus”, urmărește să simplifice legislația europeană în domeniu, însă aceasta generează controverse legate de impactul asupra Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Anunțată oficial pentru 19 noiembrie, inițiativa ar putea aduce modificări semnificative în modul în care sunt gestionate și protejate datele personale în Uniunea Europeană.

Dezbaterea despre aceste propuneri are loc pe fondul unor critici severe. Unii experți, precum Jan Philipp Albrecht, consideră că revizuirea ar putea submina standardele europene de protecție a datelor, puse în lumină de GDPR. Albrecht avertizează că noile reguli ar putea duce la erodarea confidențialității cetățenilor europeni, afectând drepturile fundamentale. Organizațiile pentru protecția vieții private, precum NOYB, atrag atenția asupra lipsii de transparență a procesului legislativ și susțin că modificările pot avea consecințe negative asupra drepturilor cetățenilor. Max Schrems, fondatorul NOYB, avertizează asupra riscului ca aceste schimbări să nu respecte standardele de bună legiferare și să aducă rezultate nefavorabile pentru protecția datelor.

Propunerile Comisiei Europene includ mai multe modificări critice legate de legislație. Printre acestea se numără introducerea unor excepții care vor permite companiilor de AI să proceseze date sensibile, cum ar fi convingeri religioase sau opinii politice, pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. De asemenea, intenționează să redefinească noțiunea de „date personale”, astfel încât pseudonimizarea să nu mai fie întotdeauna protejată de GDPR. Modificările vizează, totodată, și regulile privind cookie-urile și urmărirea online, oferind site-urilor și aplicațiilor motive legale suplimentare pentru a colecta date fără consimțământul explicit al utilizatorilor.

După anunțarea proiectului, discuțiile la nivel european s-au intensificat, fiind evidente poziții contradictorii între state și partide. Unele țări, precum Estonia, Franța, Austria și Slovenia, se opun oricăror modificări ale regulamentului. În timp ce Germania susține ajustările pentru a facilita adoptarea AI. În Parlamentul European, opiniile sunt de asemenea împărțite. Eurodeputata Markéta Gregorová subliniază îngrijorarea față de redeschiderea GDPR, avertizând asupra riscului de afectare a drepturilor fundamentale. În schimb, Aura Salla, fostă reprezentantă Meta, consideră că o reformă în limite echilibrate ar putea oferi claritate juridică și avantaje competitive pentru cercetare și industrie.

Dacă aceste propuneri vor fi aprobate, ele vor produce cea mai amplă modificare a GDPR de după intrarea sa în vigoare, în 2018, generând noi dezbateri între protecția vieții private și interesul economic. Este esențial ca pe parcursul procesului legislativ să se păstreze transparența și să se informeze în mod constant asupra evoluțiilor în domeniul protecției datelor și AI. O monitorizare atentă rămâne importantă pentru înțelegerea impactului unor eventuale schimbări legislative în Europa.