Europa navighează în apele tulburi ale relațiilor cu Washingtonul. În timp ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit de urgență, întreaga atmosferă indică o schimbare profundă în modul în care europenii percep și gestionează legăturile cu Statele Unite. Știrea care circulă în cercurile diplomatice din întreaga regiune indică o schimbare de paradigmă: Americanii sunt acum văzuți mai degrabă ca adversari decât ca parteneri de încredere.

În aproape toate capitalele europene, poziția față de administrația de la Washington a devenit clară și fermă, deși exprimată diferit în funcție de contextul național. Trei dintre cei mai influenți diplomați ai Uniunii au confirmat că, dincolo de tonul diplomatic, există o percepție comună: în actualul cadru geopolitic, Statele Unite par să își fi asumat rolul de antagonizator, mai ales în chestiuni de securitate și politică economică. Această constatare adaugă o dimensiune nouă tensiunilor deja existente între cele două părți, relatează sursele.

### Strânsoarea unui posibile „nou război rece” între Europa și SUA

Percepțiile negative față de Washington au fost alimentate de o serie de decizii recente și declarații ale administrației americane, consideră sursele diplomatice. În paralele, unele lideri europeni privesc cu neîncredere pe termen lung intențiile SUA, în special în contextul revistei de politică comercială și al măsurilor unilaterale adoptate fără consultări prealabile Bruxelles-ului. “E clar că, în ochii multora, America a devenit mai ales un actor imprevizibil, cu interese proprii dominante. Nu mai pare doar un partener tradițional, ci un element de instabilitate”, afirmă unul dintre diplomați.

Această schimbare de percepție survine după ani de colaborare strânsă, dar și după numeroase conflicte de interese, de la politicile comerciale până la gestionarea conflictelor din Ucraina și până la măsurile legate de schimbările climatice, unde europenii se simt adesea lăsați pe dinafară. În plus, recentele sancțiuni economice impuse de Washington, precum și modul în care acestea au fost implementate, au întărit această imagine de distanțare și suspiciune reciprocă.

### Summitul de urgență și un nou start în relația transatlantică

Reuniunea de la Bruxelles are ca principal scop stabilirea unor linii directoare clare pentru gestionarea acestor diferențe și reducerea riscurilor de escaladare. Liderii europeni nu mai pot ignora modul în care percepția publică și cea diplomatică asupra SUA s-a modificat radical în ultimul timp. În acest context, intenția este de a crea un cadru mai solid pentru dialog și cooperare, dar și de a-și reafirma autonomia strategică.

“Acest summit reprezintă o oportunitate de a reda încrederea în parteneriatul transatlantic, dar și de a reafirma independența și interesele europene”, susține un oficial european de rang înalt. Cu toate acestea, tensiunile rămân și parcă se adâncesc, într-o perioadă marcată de provocări globale majore precum criza energetică, amenințările din partea regimei de la Moscova și discuțiile privind politica de apărare comună.

În ultimele ore, au apărut informații potrivit cărora aceste divergențe de opinie ar putea conduce chiar la reevaluări ale acordurilor și parteneriatelor strategice, atât în domeniul securității, cât și în cel economic. În timp ce liderii europeni încearcă să gasească un teren comun, nu se poate ignora faptul că timpul pentru reconciliere pare să se scurgă, iar consecințele acestor tensiuni vor fi resimțite în balanța globală a puterii.

În final, summitul de la Bruxelles deschide un nou capitol în relația dintre Europa și Statele Unite, unul marcat de provocări, dar și de oportunități pentru redefinirea parteneriatului. Rămâne de văzut dacă această întrebare de calibru va fi soluționată pe termen lung sau dacă va deschide calea unui nou paradigmat în politica internațională a continentului nostru.