Dezbateri aprinse pe tema responsabilizării copiilor: Raluca Turcan atrage atenția asupra efectelor coborârii vârstei de răspundere penală
În plină dezbatere națională privind modificările legislației penale și măsura de reducere a vârstei de răspundere penală, deputatul PNL Raluca Turcan a atras atenția asupra riscurilor sociale și psihologice generate de astfel de măsuri. Într-una dintre intervențiile publice, ea a subliniat că atunci când un copil ajunge să comită o infracțiune gravă, de multe ori este consecința eșecului compleșitor al mediului familial și social din jurul său.
Excepția confirmă regula: copiii și responsabilizarea versus stigmatizare
„Coborârea vârstei de răspundere penală nu responsabilizează copilul, ci îl stigmatizează”, avertizează deputatul Raluca Turcan. Aceasta argumentează că reducerea pragului de vârstă pentru răspundere penală introdusă de recentul pachet legislativ nu are efecte pozitive asupra educației sau reintegrării adolescenților implicați în acte antisociale, ci, dimpotrivă, îi aruncă într-un sistem care nu este gândit pentru nevoile lor specifice. Măsura, consideră ea, duce la marginalizarea tinerilor, accentuând sentimentul de responsabilitate criminală încă din primii ani de viață.
„Îl aruncăm într-un sistem construit pentru adulți, nu pentru copii, și îi tăiem din start orice șansă de a se reintegra social”, explică Turcan. În opinia sa, în loc să fie priviți ca victime ale circumstanțelor, acești minori sunt adesea tratați ca infractori și puși pe un traiect deschis spre marginalizare și recidivă. În acest context, legislatorul susține că un astfel de demers nu va reduce numărul infracțiunilor juvenile, ci va amplifica problemele sociale pe termen lung.
Contextul legislativ și impactul asupra tinerilor în vârstă de 14 ani
Recent, Parlamentul a aprobat modificări semnificative în Codul Penal, reducând vârsta de la care un copil poate fi tras la răspundere penală de la 14 la 12 ani, pentru anumite categorii de infracțiuni grave. Această modificare a generat critici din partea experților în dreptul penal și a organizațiilor pentru drepturile copilului, care avertizează asupra consecințelor negative ale unei astfel de măsuri.
Pentru mulți specialiști, această schimbare ignoră faptul că adolescenții aflați în acea vârstă sunt în plină formare psihologică, fiind influențați semnificativ de mediul familial, școlii și comunității. În plus, aceștia sunt mai predispuși să manifeste comportamente impulsive, iar tratamentul adecvat ar trebui să fie de ordin educațional și terapeutic, nu penal.
Reacțiile societății și a specialiștilor
Reacțiile din societate sunt diverse. Departe de a fi unanimă, opinia publică a manifestat temeri privind siguranța publică, anumite persoane considerând că măsurile vor fi un factor de descurajare pentru actele antisociale. În același timp, organizațiile non-guvernamentale și specialiștii în dreptul copilului avertizează că punerea responsabilității penale pe tinerii cu vârsta sub 14 ani poate avea consecințe dramatice asupra dezvoltării lor sociale și psihologice.
Potrivit unui expert în psihologia adolescentului, dacă un copil este considerat vinovat pentru o infracțiune, fără a avea suficientă maturitate și sprijin, șansele să fie rehabilitat sunt minime, iar riscul de recidivă crește considerabil. În plus, aceștia pot ajunge să se considere exclusiv vinovați, pierzând orice încredere în sistemul de justiție.
Perspectives și drumul spre soluții
Departe de a fi o problemă simplă, această temă continuă să stârnească controverse în rândul societății civile, parlamentare și academice. În timp ce unii susțin necesitatea unor măsuri ferme pentru a proteja comunitățile, alții pledează pentru o abordare mai delicată, în care să fie prioritizată reintegrarea și protectia dezvoltării psihologice a minorilor.
Perspectiva viitoare pare să indice o nevoie imperativă de echilibru, astfel încât legislația să nu devină un instrument pentru stigmatizare, ci unul al protecției și al șanselor de reintegrare. O dezbatere națională, deschisă și informată, pare să fie calea către soluții sustenabile, în care drepturile copilului să fie respectate, iar responsabilitatea socială să fie sprijinită de măsuri educaționale și sociale, nu doar punitive.
